Într-o țară cu un procent nemaiîntâlnit în societățile occidentale al adulților care cred în existența îngerilor, este limpede că religia joacă un rol important și în alegerile prezidențiale. Un sondaj realizat de Pew Research Centre în Statele Unite confirmă faptul că a te declara ateu în cursa electorală îți îngroapă șansele. 51% dintre alegătorii americani spun că nu ar vota cu un candidat la președinție care declară că nu crede în Dumnezeu. Doar 6% ar prefera un asemenea politician. Diferența este uriașă dacă este să ne gândim că în Franța președintele Hollande a câștigat alegerile recunoscând că este ateu, la fel și fostul premier al Australiei, Julia Gillard, scrie The Economist.
Același sondaj arată că 51% dintre americani consideră că este important să aibă un preșendinte care le împărtășește perspectivele religioase. Deloc suprinzător, acești alegători sunt mai mulți în tabăra republicana (64%) decât în cea democrată (41%).
Însă, scrie The Economist, rolul politic al religiei nu este unul static și ușor predictibil. În 2007, procentul americamnilor care respingeau un candidat ateu era mult mai mare (63%), în timp ce americanii care consideră că nu contează aspectul religios în alegeri au juns de la 32% la 41%. În 2016, 68% dintre americani arată că influența religiei a scăzut în viața cetății. A crescut foarte mult și numarul celor care se declară neafiliați din punct de vedere religios, de la 16% în 2007, la 23% în 2016. Numărul adepților Bisericii Evanghelice a rămas stabil, undeva la 25%, iar protestanții liberali s-au împuținat. Aceasta, scrie The Economist duce la o polarizare – în tabăra republicană majoritatea alegătorilor sunt evanghelici (38%), iar în tabăra democrată cei mai multi sunt neafiliați (28%).
Ce pot spune aceste procente dacă sunt aplicate alegerilor din 2016. Pare limpede că în tabăra republicană religia contează. Însă cursa alegerilor primare este condusă de un individ căsătorit de trei ori și care nu prea intră în biserica – Donald Trump. El l-a depășit pe Ted Cruz, senatorul texan care vrea să ofere imaginea unui adept fervent al Bisericii Evanghelice. The Economist scrie că succesul lui Trump ține de modul în care atinge coarda sensibilă a nesiguranței resimțite de întreaga comunitate a creștinilor albi din Statele Unite, cei care văd cum piere influența lor asupra societății. Promițând ”să facem America din nou măreața”, Trump promite la nivel subliminal reîntoarcerea la vremurile în care această influență a albilor creștini era regula.
Sondajele par să arate că democrații se uită în primul rând la calitatea candidatului și mai puțin la religie. Mulți spun că Hillary Clinton ar putea fi influențată de credința sa metodistă, dar, în schimb, republicanii consideră că ea nu este deloc sau prea puțin o persoană religioasă. Rivalul ei, Bernie Sanders, un evreu secular, este considerat de 40% dintre alegători ”foarte” sau ”oarecum” credincios.
Revenind la republicani, doar 30% dintre alegători consideră că Donald Trump este ”foarte” sau ”oarecum” credincios. Numai că, scrie The Economist, anumiți alegători foarte pioși par să fi fost deja convinși de Trump că bisericile lor ar fi mai sigure în fața teroriștilor sau a ateilor dacă un miliardar din New York ar fi pe undeva prin preajmă pentru a-i apăra.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.