Marea mușamalizare de la Washington

Administrația Trump pendulează între apropierea de Rusia pentru a aduce o încetare a focului în Ucraina și ultimatumuri adresate Kremlinului, între negocieri cu mari puteri economice, inclusiv din rândul aliaților, și amenințări cu impunerea unor tarife vamale uriașe. Viitorul securității în Ucraina și Europa, al relațiilor cu Rusia și UE se joaca în aceste momente, iar totul se desfășoară pe fondul unor scandaluri politice și juridice în SUA. Nu este nimic întâmplător.

De săptămâni bune, ochii americanilor sunt pe două scandaluri. Primul pleacă de la decizia președintelui de a nu mai publica documentele guvernamentale legate de miliardarul pedofil Jeffrey Epstein. Al doilea pleacă de la noile probe care arată că fostul președinte Barack Obama, alături de Hillary Clinton și alți înalți oficiali au diseminat informații false despre presupusa apropiere dintre Trump și Rusia, despre faptul că actualul președinte a fost un agent al Rusiei lui Putin.

Cazul Epstein este un soi de ceartă sordidă care spune multe despre moralitatea oligarhiei americane. În schimb, cazul Russiagate este unul dintre cele mai mari scandaluri politice din istoria Americii, creat pentru a îndepărta de la putere un președinte sau cel puțin pentru a-i paraliza administrația – așa cum s-a întâmplat în cele din urmă în primul mandat Trump.

Pe care dintre cele doua scandaluri pune accept presa americană, cea britanică și cea franceză de mainstream? Pe care încearcă să-l îngroape? Firește, scandalul cu insula privată, cu minore abuzate sexual și în care Trump este implicat printr-o scrisoarea de felicitare ani este cel mediatizat, în vreme ce scandalul despre conspirația oamenilor lui Obama-Clinton împotriva președintelui legitim al SUIA este îngropat. Este motivul pentru care citarea soților Clinton în cazul Epstein este tratată pe larg în presa internațională, câtă vreme acest lucru permite trecerea sub tăcere a conspirației Russiagate.

 

Departamentul Justiției, alături de zece foști oficiali americani, printre are soții Bill și Hillary Clinton, au fost citați pentru a se prezenta în fața Congresului, în cadrul anchetei comisiei Congresului privind afacerea Epstein. ”În ultimii 200 de ani, doar patru alți foști președinți au primit asemenea citații din partea unei comisii a Congresului și doar doi dintre ei au depus mărturie”, scrie BBC.

Hillary Clinton a fost citată pentru data de 9 octombrie, iar fostul președinte Clinton, cinci zile mai târziu. ”Citațiile reprezintă deseori începutul unor negocieri și sunt contestate”, scrie CNN.

Comisia bipartizană, cu majoritate republicană a vizat cuplul Clinton pentru ”asociere” cu Jeffrey Epstein. ”În mod voluntar, ați călătorit la bordul avionului privat al lui Jeffrey Epstein de patru ori, între 2002 și 2003”, se arată în citația adresată lui Bill Clinton de către șeful comisiei, James Comer. ”Ați fost apropiat de fosta concubină și complice a lui Epstein, Ghislaine Maxwell și ați fost la o cină cu ea în 2014, la trei ani după apariția informațiilor publice despre implicarea sa în abuzul sexual asupra minorilor comis de Epstein”. Hillary Clinton a fost citată pentru a explica de ce l-a angajat pe nepotul lui Maxwell în echipa sa de campanie din 2008.

Comisia a mai citat și șase foști șefi al Departamentului de Justiție, doi foști șefi al FBI și Departamentul Justiției, în calitate de persoană juridică. Procurorului general al SUA i s-a cerut să pună la dispoziția Congresului întregul dosar Epstein. ”Dacă Departamentul nu va respecta termenul de 19 august, se poate ajunge la o dispută intens mediatizată între administrația Trump și Congres asupra unei chestiuni care divizează în acest moment Partidul Republican”, scrie The New York Times.

”Citațiile nu fac decât să mărească presiunea asupra administrației Trump, care încearcă să reducă reacțiile negative create de refuzul de a publica documentele legate de anchetele anterioare în cazul Epstein”, scrie The Washington Post.

”Donald Trump încearcă sa limiteze consecințele deciziei sale de a nu publica dosarele guvernamentale despre Epstein, în ciuda promisiunilor repetate din timpul campaniei”, scrie National Review, o revistă conservatoare, care arată că actualul procuror general a precizat că din analiza dosarului nu rezultă că Epstein ar fi manipulat personalități importante.

 

Scandalul Epstein are fără îndoială legitimitatea sa. O mulțime de americani bogați și influenți au intrat în cercul extravagant al unui miliardar pervers și aproape sigur unii dintre ai au avut relații sexuale cu minore. Însă este puțin probabil ca guvernul să dețină materiale care să descrie în detaliu aceste activității și relații. Președintele Trump ar trebui să decidă publicarea materialelor deținute de guvern sau să explice de ce nu vrea să facă asta.

Pe de altă parte, scandalul Russiagate a plecat chiar din interiorul statului american, din agențiile secrete, și este bine documentat. Nu a fost un scandal despre corupția lui Donald Trump sau a echipei sale de campanie, ci o încercare de mușamalizare a problemei nerezolvate cu e-mailurile lui Hillary Clinton în vremea în care era secretar de Stat. Cea mai puternică familie din politica americană după Kennedy a tras toate sforile pentru a ieși basma curată, iar acum, împreună cu ei, pot cădea capetele multor foști șefi de servicii secrete din SUA, alături de credibilitatea acestor instituții. În acest context, suspiciunile ca Rusia s-a implicat în campania prezidențială din 2016 au fost reambalate și prezentate ca probe irefutabile, doar după ce Donald Trump a câștigat alegerile, spre surprinderea taberei democrate și a rivalei Clinton. Poate că Rusia a încercat să intervină în alegerile din SUA, însă probele arată ca nu a plătit decât câteva reclame pe social media și, probabil, a atacat serverele Partidului Democrat – fără însă vreo dovadă că Rusia a oferit WikiLeaks e-mailurile Partidului Democrat. La aproape zece ani de la acel moment, dovezile despre implicarea Rusiei sunt la fel de subțiri ca și cele despre implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale anulate din Romania. Sperietoarea este însă ținută în picioare, pentru că ea exonerează personalități politice importante, dinastia Clinton și foști șefi de servicii secrete implicați în acțiunile împotriva președintelui Trump. Are datele unui scandal care poate fi mult mai grav decât Watergate – caz în care totul a plecat de la Casa Albă – pentru că de această dată există și implicarea CIA, a FBI și a presei. Fosta guvernare americană și presa au tratat totul cu un sentiment al impunității atât de mare, încât au mințit apoi cu și mai mare ușurință în privința capacității mentale a președintelui Joe Biden și a scandalului legat de laptopul lui Hunter Biden și afacerile familiei Biden.

Scandalurile Epstein și Russiagate sunt total diferite, însă fosta putere din SUA și presa care a susținut-o încearcă să întoarcă oglinda la fiecare știre care apare și să susțină că încercarea lui Trump de a abate atenția de la dosarul Epstein este același lucru cu corupția și complotul antiprezidențial la cele mai înalte niveluri ale statului.