De la divorţul de miniştrii social democraţi, guvernul Boc o duce din ce în ce mai rău. Deputatul PSD Constantin Niţă, fost ministru pentru întreprinderi mici şi mijlocii, face azi pe blogul său o analiză a realizărilor Executivului, acuzându-l pe primul-ministru că se comportă ca şi cum ar fi în campanie electorală şi nu ar avea de condus un guvern.“Promisiunile sunt făcute să scape de gura presei şi a sindicatelor şi cu gândul că oamenii vor uita repede şi se vor lua cu altele. Oricâte disimulări ar încerca, nu ai cum să nu constaţi că nu se întâmplă nimic sau că proiectele care se implementează sunt fără cap şi coadă, gândite doar pentru ziua de azi şi fără nici o perspectivă”, susţine Niţă.
Datoria publică a explodat
Premierul promitea la începutul lui 2009 o politică dusă, în special, pentru reducerea deficitului, a datoriei publice şi a ratei şomajului.
Potrivit lui Niţă, efectul a fost unul pe dos, iar fostul ministru în guvernul Boc spune că datoria publică a explodat de la 21% din PIB în 2008 la estimarea de 40% din PIB în 2010, iar deficitul bugetar s-a majorat, de la 5,5% din PIB în 2009 la 7,3% din PIB în 2009.
Totodată, rata de ocupare a forţei de muncă a scăzut de la 59% în 2008 la 58,5% în 2009 şi va scădea la 58% în 2010.
În plus, în programul de guvernare şi în bugetul pe 2010 nu există nici un program sau măsură de creare sau menţinere a locurilor de muncă.
Măsuri imaginare pentru o criză reală
În ceea ce priveşte Programul de măsuri anticriză, Constantin Niţă spune că, potrivit “raportului BERD, măsurile anticriză sunt imaginare, iar ele nu au efecte reale în economie”. Niţă spune că în ultimul an s-au închis 80 de firme pe zi.
„Accelerarea sistemului de absorbţie a fondurilor europene şi asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinanţarea proiectelor realizate” reprezentau o altă promisiune a guvernării PDL.
Absorbţia la noi şi la alţii
Niţă spune însă că, în anul 2009, gradul de absorbţie a crescut cu 3 puncte procentuale, de la 7 la 10%, iar România riscă să piardă o mare parte din cele aproximativ 30 de miliarde de euro, fonduri nerambursabile, din cauza ineficienţei Guvernului şi a autorităţilor responsabile cu gestionarea acestor fonduri.
În comparaţie cu România, la doi ani de la aderare, ţări precum Ungaria şi Slovenia aveau un grad mult mai mare de absorbţie: Cehia avea un grad de absorbţie de 26%, Estonia 29%, Ungaria 32,5%, Letonia, Lituania şi Polonia, câte 25%, Slovacia 27,5%, Slovenia 34%.
Mai mult, în perioada 2000-2006, gradul de absorbţie a fondurilor europene alocate de UE a fost în unele cazuri de: Irlanda (74%), Austria (68%), Spania (67%), Germania 64%.
