Mic îndreptar de gândire politică şi economică

Nu ştiu în ce măsură politicienii şi ziariştii mai au timp de lectură. De regulă n-au. Viaţa e mult prea nebună şi nemiloasă. Nu mai lasă timp nici pentru lucruri mai simple, necum pentru documentare. „Reprofesionalizarea României III” din ciclul România post-criză are meritul unui documentar pentru toţi cei care încearcă să înţeleagă evoluţia politică şi economică a ţării. „Reprofesionalizarea României” este o culegere de studii apărută ca Raport al Institutului de Proiecte pentru Inovaţie şi Dezvoltare şi este datat „mai 2010″.

Poate că n-ar fi stricat ca un asemenea volum să fi ieşit pe piaţă cu un an sau doi înainte. Sau să-l fi avut la îndemână cei care prin anii ’90 au orbecăit printre idei şi proiecte de dezvoltare, ducând România spre situaţia dramatică de acum. Volumul a fost editat de IPID şi urmează să apară în librării. El i-ar putea limpezi la minte şi pe cei care pretind că lucrează pentru viitorul României, şi pe cei care încearcă să-l comenteze. „Reprofesionalizarea României” conţine câteva studii extrem de importante, semnate de acad. Mircea Maliţa, acad. Cristian Hera, acad. Victor Giurgiu şi profesorii Daniel Dăianu, Adrian Curaj, Vasile Gheţău, Ioan Dan Gheorghiu, alături de care semnează şi dr. Călin Georgescu.

Politicienii români vor să scoată ţara din criză fără să ştie încotro se va îndrepta după aceea. Această culegere trage câteva linii importante şi fixează puncte obligatorii de trecere. Dezvoltarea durabilă trece obligatoriu şi prin planificări strategice, şi prin stabilirea unui profil de ţară care să valorifice avantajele reale ale României. Fără o modernizare a structurilor statului, fără alocarea prioritară a resurselor şi fără o reconsiderare a capitalului uman, România ieşită din criză se va afla în faţa unui ameţitor şi debusolant „încotro?”.