Minciuna a plecat de la testele PCR

Recent, un studiu a bătut în cuie, cum s-ar zice, o concluzie-bombă: testele PCR dau o proporţie între 50 şi 70 la sută de falşi purtători ai bolii COVID-19.

Minciuna a plecat de la testele PCR

Recent, un studiu a bătut în cuie, cum s-ar zice, o concluzie-bombă: testele PCR dau o proporţie între 50 şi 70 la sută de falşi purtători ai bolii COVID-19.

O revistă medicală de maxim prestigiu internaţional este „The Lancet”. Persoana ei juridică este britanică, dar, contribuţiile ştiinţifice publicate acolo nu au doar origine britanică.

Recent, un studiu a bătut în cuie, cum s-ar zice, o concluzie-bombă: testele PCR dau o proporţie între 50 şi 70 la sută de falşi purtători ai bolii COVID-19.

Este, da, momentul adevărului. Unii medicii au tras de la bun început acest semnal de alarmă: testele PCR nu au fost create pentru a diagnostica infecţii, ci pentru a identifica urme ARN ale unor infecţii, inclusiv după ce aceste infecţii au fost neutralizate.

Ce s-a întâmplat în realitate? Un consens politico-medical a impus o strategie total antimedicală: oricine e găsit cu astfel de urme e considerat purtător şi transmiţător al bolii COVID-19.

De aici, consecinţe economice, sociale, financiare, psiho-comportamentale etc. În fond, de aici decurge Marea Resetare despre care se vorbeşte.

Tot ce s-a întâmplat în statistica pozitivilor a fost umflat artificial cu un coeficient de 50-70 la sută.

Cum ar fi fost normal să evolueze lucrurile? Politicienii nu ar fi trebuit să aibă dreptul de a impune o strategie contrară realităţilor.

A fost la mijloc şi o laşitate a elitelor medicale, care ştiau adevărul despre testele PCR? A fost, o vreme. Dar iată că a încetat consensul dintre politicieni şi medici. Medicii îşi revendică, iată, prioritatea în decizia strategică şi le cer politicienilor să treacă în planul secund al acestui nivel.

Ce va urma? Nu e uşor de prevăzut. Poate fi ceva ca în China, unde primii cercetători au spus adevărul şi au avut de suferit. Ori poate urma un cor internaţional de voci medicale disidente. Dar unde să se exprime acest cor? În deşert ori în media mainstream. Dar media mainstream a trădat deja interesul public. Nu s-a ivit încă niciun Soljeniţîn din Gulagul format din media mainstream. Ori poate s-a ivit, dar e lăsat să vorbească în deşertul unor mici bule de opinie.

Aşadar, cel puţin 50 la sută din cei înregistraţi ca având COVID-19 în prezentul în care au fost testaţi au avut boala într-un trecut recent, erau vindecaţi şi nu mai puteau fi transmiţători, dar acest adevăr medical a fost înlocuit cu o minciună care era de folos umflării statisticilor. De aici rezultă că, în fapt, mortalitatea COVID-19 era mai mare decât apărea în statistici. Paradoxal, dar minciuna nu a fost folosită pentru a stimula panica, ci pentru a o domoli. Pe de altă parte însă, umflarea statisticilor a cauzat enorme pagube economice şi creşterea neîncrederii generale în guverne.

Dar dacă ar fi fost raportată creşterea constantă a imunizării de turmă, ceea ce nu s-a întâmplat? Ghici ce fel de succes comercial ar mai fi avut vaccinurile?

În concluzie, surpriza adusă de studiul din „The Lancet” este că minciuna a fost folosită pentru domolirea panicii, dar, totodată, aceeaşi minciună a contribuit la creşterea daunelor economice.

Acum, mortalitatea pare a fi raportată mai corect şi de aceea se spune că noile tulpini ar fi mai letale. În fapt, şi vechile tulpini au fost aşa, dar adevărata letalitate a fost ascunsă prin umflarea numărului de pozitivi.

Distribuie articolul pe:

18 comentarii

  1. Sorry, acest articol porneste de la premisa complet gresita ca exista un studiu in Lancet care sustine ca 50-70% din testele PCR sunt fals pozitive. Cu parere de rau va spun ca un astfel de studiu nu exista, pentru ca aceasta idee este falsa.
    Nu va suparati, dar nu putem spune chiar orice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.