Se preconizează că implementarea acestor planuri-cadru aduc mai multă flexibilitate în organizarea disciplinelor pe an de studiu.
De asemenea, extinderea Curriculumului la decizia Elevului din Oferta Şcolii (CDEOŞ) ar duce la prioritizarea alegerilor elevilor.
Această extindere se va face în domenii precum
- comunicare în era digitală
- antreprenoriat digital
- robotică şi imprimare 3D
- bioetică
- inteligenţă artificială
- stare de bine
”Încă 11 licee, alături de cele 32 incluse iniţial, vor pilota planuri-cadru alternative, în cadrul «Programului Naţional pentru pilotarea sistemică de planuri-cadru în învăţământul liceal de stat, particular şi confesional»”, a transmis, marţi, Ministerul Educaţiei.
Prin planul-cadru se stabilesc atât disciplinele care se studiază, cât şi numărul de ore pe săptămână pentru fiecare fiecărei discipline în parte.
Cele 11 licee sunt
Colegiul Economic, municipiul Arad, judeţul Arad (unitate de stat), Liceul Internaţional IOANID, Sector 1, municipiul Bucureşti (unitate particulară), Colegiul Naţional ”Emanuil Gojdu”, municipiul Oradea, judeţul Bihor (unitate de stat), Colegiul Tehnic INFOEL, municipiul Bistriţa, judeţul Bistriţa-Năsăud (unitate de stat), Liceul Politehnica, Sector 6, municipiul Bucureşti (unitate de stat), Liceul Teoretic ”Eugen Lovinescu”, Sector 6, municipiul Bucureşti (unitate de stat), Liceul Internaţional PREMS, municipiul Braşov, judeţul Braşov (unitate particulară), Liceul Danubius, municipiul Călăraşi, judeţul Călăraşi (unitate de stat), Şcoala Liberă Waldorf ”Sophia”, municipiul Braşov, judeţul Braşov (unitate particulară), Liceul UMFST ”George Emil Palade”, municipiul Târgu Mureş, judeţul Mureş (unitate de stat), Colegiul Naţional ”Doamna Stanca”, municipiul Satu Mare, judeţul Satu Mare (unitate de stat).
Programul pentru pilotare de planuri-cadru alternative reprezintă un experiment în educația românească și promite să rescrie modul în care funcționează liceul românesc din temelii.
Este un început prin care se construiește o școală adaptată elevilor, nu invers, consideră Radu Szekely, consilier onorific al ministrului Educației și coordonator al Comisiei Nationale de Pilotare Sistemică.
„Dacă ar fi să folosesc o metaforă, chiar dacă pare să fi devenit un clișeu, înseamnă că renunțăm în sfârșit la «patul lui Procust» în educație”, declara Radu Szekely pentru Cotidianul.
„Până acum, sistemul croia o singură uniformă, de o singură măsură, și ne așteptam ca toți copiii să încapă în ea”, mai arăta Radu Szekely.
Elevii, explica Szekely, trebuie să învețe „să se cunoască pe ei înșiși, să exploreze și să se exploreze, și să învețe să aleagă”.
Citește și: Un nou experiment în educația românească. Renunțăm la „patul lui Procust”