Ministerul Energiei, despre ”importurile de energie din Rusia”

România nu importă cărbune, ţiţei, produse petroliere sau gaze din Rusia, transmite Ministerul Energiei la solicitarea News.ro, după ce o analiză Reuters a indicat că mai multe ţări din UE înregistrează o creştere a importurilor de energie din Rusia în 2025, iar printre acestea se numără Franţa, Olanda, România şi Portugalia., în cazul României, fiind vorba despre o creştere de 57 la sută.

În ceea ce priveşte importurile de cărbune, ministerul aminteşte că importurile din Federaţia Rusă au fost interzise începând cu august 2022, odată cu intrarea în vigoare a celui de-al 5-lea pachet de sancţiuni economice al UE.

Referitor la ţiţei şi produse petroliere, Ministerul Energiei afirmă, în răspunsul transmis News.ro, că, în conformitate cu cadrul de sancţiuni stabilit prin Regulamentul Consiliului (UE) nr. 833/2014 privind măsuri restrictive ca urmare a acţiunilor Rusiei de destabilizare a situaţiei din Ucraina, modificat prin pachetele ulterioare, operatorii economici din România, începând cu 5 decembrie 2022, nu au mai importat ţiţei din Federaţia Rusă, iar începând cu 5 februarie 2023 au fost oprite şi importurile de produse petroliere din Federaţia Rusă.

În cazul importurilor de gaze naturale, Ministerul Energiei precizează că România nu importă gaze naturale din Federaţia Rusă.

”Pentru a asigura necesarul de consum intern, România importă gaze naturale din Europa Occidentală prin interconectorul Szeged–Arad şi din Europa de Sud prin punctele de interconectare cu Bulgaria — Kardam1–Negru Vodă1 (Coridorul Trans-Balcanic) şi Giurgiu–Ruse„, menţionează instituţia, amintind, însă, că CE negociază un proiect de regulament privind eliminarea treptată a importurilor de gaze naturale din Federaţia Rusă, care include un set de obligaţii clare şi etapizate, menite să elimine importurile de gaze şi petrol din Rusia într-un mod ordonat şi să consolideze securitatea energetică generală a UE

Mai multe ţări din UE înregistrează o creştere a importurilor de energie din Rusia în 2025, iar printre acestea se numără Franţa, Olanda, România şi Portugalia. În cazul României, este vorba de o creştere de 57 la sută. Astfel, Europa continuă să finanţeze ambele părţi implicate în război, spre furia preşedintelui Donald Trump. Ajutorul militar acordat Kievului este contrabalansat de plăţile pentru energia furnizată Moscovei, arată o analiză Reuters.

Blocul şi-a redus dependenţa de Rusia, furnizorul cândva dominant, cu aproximativ 90% din 2022. Cu toate acestea, a importat energie rusă în valoare de peste 11 miliarde de euro în primele opt luni ale acestui an, potrivit unei analize Reuters a datelor furnizate de Centrul de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat (CREA), o organizaţie independentă de cercetare cu sediul la Helsinki.

Şapte dintre cele 27 de ţări membre ale UE au crescut valoarea importurilor faţă de anul precedent, inclusiv cinci ţări care susţin Ucraina în război. Franţa, de exemplu, a înregistrat o creştere a achiziţiilor de energie rusă cu 40%, până la 2,2 miliarde de euro, în timp ce Olanda a înregistrat o creştere de 72%, până la 498 de milioane de euro, arată analiza.

În timp ce porturile cu infrastructură pentru gaz natural lichefiat (GNL) din ţări precum Franţa şi Spania servesc ca puncte de intrare pentru livrările Rusiei în Europa, gazul nu este adesea consumat în aceste ţări, ci este trimis mai departe către cumpărători din întreaga Uniune, comentează Reuters.

UE a parcurs un drum lung din 2021.

În acel an, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, blocul a importat energie rusă în valoare de peste 133 de miliarde de euro, potrivit datelor CREA.

În ianuarie-august anul acesta, factura UE s-a ridicat la 11,4 miliarde de euro – o fracţiune din nivelurile dinainte de război şi o scădere de 21% faţă de aceeaşi perioadă din 2024, arată cifrele.

Ungaria şi Slovacia – care menţin legături strânse cu Kremlinul şi resping orice idee de renunţare la gazul rusesc – rămân importatori majori, reprezentând împreună 5 miliarde de euro din acest total. Acestea nu ar fi afectate de sancţiunile UE planificate asupra GNL, care necesită sprijinul unanim al statelor membre, deoarece ar putea primi în continuare gaz rusesc prin conducte până în 2028.

Ungaria s-a numărat printre cele şapte ţări care au înregistrat o creştere a valorii importurilor de energie din Rusia în acest an, cu 11%, potrivit datelor. Franţa şi Ţările de Jos sunt însoţite de alte patru ţări ale căror guverne susţin Ucraina în război: Belgia, care a înregistrat o creştere de 3%, Croaţia (55%), România (57%) şi Portugalia (167%).