Alergarea după norme și burse ca scopuri în sine ne îndepărtează de educația de calitate și blochează ancorarea acesteia în dinamica lumii de astăzi, a afirmat ministrul Educației, Daniel David, într-un mesaj transmis luni cadrelor didactice, după ce Executivul și-a angajat răspunderea în plenul reunit al Parlamentului pe primul pachet de măsuri fiscal-bugetare, menit să reducă deficitul.
‘Odată ce reorganizăm adecvat arhitectura sistemului și consolidăm împreună o educație de calitate, orientată către nevoile elevilor/studenților și către dinamica lumii în care trăim, putem proteja rațional și decent și normele și bursele ca mecanisme pentru o educație de calitate, nu ca scopuri în sine și putem lupta împreună pentru a atrage resursele necesare într-o nouă arhitectură a unui sistem reformat pentru a fi performant și echitabil’, a susținut Daniel David.
El a spus că este o situație de criză și, dacă nu sunt luate măsuri de eficientizare la nivel de țară, din luna septembrie vor exista ‘dificultăți cu plata salariilor, pensiilor, burselor în toate sectoarele’.
‘Dar, în toată această situație gravă, avem acum șansa ca și în educație să schimbăm o paradigmă educațională pe alocuri greșită și să construim una mai sănătoasă. Într-adevăr, premierul a spus că acest Guvern este unul de sacrificiu, lucru reiterat și de mine pentru acest mandat la educație-cercetare. Dar, dacă tot este de sacrificiu, atunci să merite! Trebuie să renunțăm și în educație-cercetare la paradigmele vetuste cu mecanisme ascunse, neperformante și inechitabile. Asta nu înseamnă, așa cum se tem unii, că se distruge sistemul de educație, ci că renunțăm la un sistem cu mecanisme vetuste, construind o nouă paradigmă a unei educații raționale, decente, performante și echitabile! Să nu uităm că suntem cu toții aici, decidenți, practicieni în educație, oameni ai educației pentru un singur țel, acela de a educa și de a forma elevii și studenții. Ei sunt rațiunea noastră profesională, umană, iar binele și viitorul lor trebuie să ne ghideze în decizii și în acțiuni’, a subliniat ministrul Educației.
Daniel David a explicat în mesaj măsurile asumate de Executiv, menționând că face acest lucru ‘pentru a-i feri pe oameni de manipulări’.
‘Pe termen scurt: în educație-cercetare nu dăm oameni afară și nu scădem salariile. Pe termen mediu: punctul de start pentru profesor debutant/asistent universitar va fi salariul mediu brut pe economie și vom asigura echivalența salarială a CSII/CSI cu conf./prof. univ. Pe termen lung: nu mai prorogăm 1% din PIB pentru cercetare și 15% din bugetul general consolidat (pe cheltuieli) pentru educație’, a precizat el.
Potrivit ministrului, creșterea normei se va face din ore libere. ‘Avem peste 30.000 de norme didactice în sistem care nu sunt prinse în regim de titularizare/viabilitate/continuitate, așa că nu se vor opri contracte de muncă în derulare. Nimeni nu își va pierde locul de muncă și vom trata fiecare situație specifică, acolo unde este cazul, în interesul cadrului didactic/elevului și al sistemului de educație’, a dat asigurări Daniel David.
De asemenea, conform ministrului, ‘creșterea normei de lucru în activitatea directă cu copiii (norma didactică – litera a, art. 207 din Legea 198/2023) se face în medie de la 3,6 la 4 ore din cele 8 ore zilnice, crește adică, în medie, cu 24 de minute zilnic’.
‘Această creștere este temporară, valabilă pentru un ciclu de studiu (4 ani), pentru a-i analiza și impactul, iar profesorii cu vechime și performanți își vor putea deduce din timpul de lucru de 8 ore. În fine, pentru a susține această tranziție, activitățile legate de ‘ dirigenție’ , de examenele naționale (evaluare națională și bacalaureat) și pregătirea pentru olimpiade rămân ca până acum, neincluse în normă, și se vor plăti separat’, a explicat ministrul Educației.
Daniel David a completat că ‘degrevarea funcțiilor de conducere va trebui să meargă, depinzând de mărimea unității și a funcției de conducere, până la 50%’.
‘Cred că oricine din această categorie poate avea măcar două ore de activități didactice pe zi, pentru a nu pierde legătura cu copiii și actul didactic. În prezent, aproximativ 70% dintre cei aflați în funcții de conducere, cu degrevări în medie de 64% (dar cu păstrarea salariului), își iau oricum plata cu ora. Aici, da, modelele europene presupun profesionalizarea funcțiilor de conducere. Va trebui să discutăm ce model dorim în țară, iar din anul școlar 2026 – 2027 să-l și implementăm. La sfârșitul anului 2025, voi demara concursurile pentru directorii de unități școlare și vom reorganiza ‘inspectoratele’, astfel încât, din 2026 – 2027, să începem cu un nou model. E parte din viziune și, cu ajutorul profesioniștilor din educație, o vom implementa’, a anunțat el.
Ministrul a arătat că ‘noile limite minime/maxime pentru numărul de copii dintr-o clasă se află și în alte practici europene, iar aceste limite sunt similare cu ceea ce aveam în țară între 2011 – 2020 (și pe alocuri chiar mai bine)’.
‘Practic, nu cred că este o problemă majoră să avem cu una – două bănci mai mult în unele clase, considerând dificultățile existente. Limitele nesustenabile aduse în 2023 au creat nu doar multe norme didactice, ci și multe clase care grevează și infrastructura școlară. Da, reducerile privind numărul de copii în clasă, acolo unde există cazuri de copii cu cerințe educaționale speciale, rămân valabile, inclusiv pentru minorități și pentru celelalte condiții specificate în lege. Iar reducerea acestor limite minime/maxime trebuie să rămână un deziderat, gândit, însă, în limite realiste și cu implicații psihopedagogice, pe măsura creșterii bugetului și dezvoltării infrastructurii’, a mai explicat David.
Cât privește bursele, ministrul Educației a afirmat că ‘în sistemul preuniversitar sunt normalizate pentru a evita distorsiunile din ultimii ani, în care școala a devenit adesea o fabrică de note pentru bani’.
‘Dacă nu interveneam acum, mai ales în zona burselor de merit, cred, sincer, văzând unele reacții din sistem, că școala nu mai putea fi salvată de ea însăși. În ultimii ani am adus în școală ‘ethosul banilor’ prin ‘bursiadă’, iar aici nu mă aveți partener. Dacă îl mai continuam o vreme și nu interveneam acum, nu-l mai puteam stopa, distrugând ‘ethosul educației’, care ne spune că într-un sistem gratuit și obligatoriu de învățământ copiii trebuie să vină la școală, văzând școala cu plăcere, ca modalitate de succes social. Copiii care au nevoie să fie ajutați să poată să vină la școală vor fi ajutați. Meritul va fi merit. Aici bursele de merit sunt situații de excepție într-un sistem de învățământ gratuit și obligatoriu și vor acoperi maximum 15% dintr-o clasă, cu nota 9 ca limită. Bursele tehnologice angajate în programele de pregătire profesională vor continua. Excelența olimpicilor va fi onorată prin premii: rămân neschimbate ca tipologie, dar cu valori ușor crescute’, a transmis Daniel David.
Conform acestuia, fondul de burse în învățământul universitar, cu toată redimensionarea de acum, va fi în 2025 – 2026 mai mare decât în 2022 – 2023.
‘Vă invit pe toți să implementăm împreună aceste mecanisme raționale și decente cu scopul de a avea o educație de calitate și dinamică’, a încheiat ministrul Educației în mesajul transmis după adoptarea măsurilor de reducere a deficitului bugetar care afectează și domeniul învățământului.
Bursele elevilor nu ar trebui sa aiba vreo treaba cu criza, ci doar cu performanta si situatia din familie a fiecarui elev.
Grija fata de copii ar trebui sa se situieze chiar inaintea pensionarilor.
Statul nu pregateste viitorul acestei tari. Nu le pasa! ”Traeste clipa” pare sa fie deviza.
Tocmai de aceea si in politica, in conducerea tarii regresam de la an la an.
Unii din cei care conduc ob. importante la nivelul tarii pot conduce cel mult un butic. Nimic mai mult.
Rezulatatele nu s-au lasat asteptate, Le vedem.