„Totuşi, opţiunea mea de unionist trebuie respectată, la fel cum eu înţeleg suferinţa celui care se tot vrea moldovean… Iar cei care refuză să înveţe rusa îmi par nişte infantili, căci limba duşmanului trebuie s-o ştii mai bine decât el”, a declarat Mircea Druc într-un interviu pentru ziarul moldovenesc Timpul.
Fost preşedinte al Consiliului de Miniştri al RSS Moldoveneşti în perioada 1990-1991, Mircea Druc a acordat un interviu publicaţiei Timpul, cu ocazia apropiatei celebrări a 20 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova.
Un unionist declarat, Mircea Druc vorbeste ca semnarea tratatului de bază dintre Romania si URSS a fost „un cutit in spate” pentri moldovenii care isi doreau unirea, in 1991.
„Prin tratatul cu URSS, România s-a gândit să pregătească terenul pentru a ieşi frumos din pactul de la Varşovia şi din CAER. Gafa a fost alta. I-am spus şi lui Adrian Năstase – nimeni nu-i acuză că au semnat, dar, dacă se văd lideri politici, trebuie să anticipeze evenimentele. Când România semna actul, ai noştri convingeau oamenii să renunţe la referendumul de restabilire a URSS. A fost o nesincronizare, percepută de noi ca un cuţit în spate. Însă, dacă oamenii nu doresc Unirea, n-avem ce discuta. Şi de asta nu sunt de vină ruşii. Ei s-au grăbit să ia Transnistria, căci nu şi-au putut imagina că nu ne vom uni”, a spus Druc pentru Timpul.
Candidat la prezidentuialele din 1992 din Romania, Mircea Druc vorbeste despre modul in care erau falsificate alegerile in dreapta Prutului.
„Mai întâi „Vatra Românească” de la Cluj mi-a propus să candidez din partea Partidului Unităţii Naţionale Române din Transilvania. Pe urmă a venit Nicolae Lupan de la Paris, cu „Pro Basarabia şi Bucovina” şi zeci de organizaţii s-au alăturat în susţinerea mea. Am ajuns la creştin-democraţii lui Corneliu Coposu, care însă l-au desemnat candidat pe Emil Constantinescu, după ce am fost vizitat de Ana Blandiana. Ea i-a raportat lui Coposu că aş vrea să păstrez colhozurile. Deşi i-am explicat că trebuie să retrocedăm proprietatea ţăranilor, dar să nu distrugem infrastructura sistemului de producere… Într-o zi, fiind în drum spre Bucureşti, am auzit la radio că Partidul Ecologist Român mă propune la preşedinţie. M-am trezit şi cu o delegaţie de combatanţi, care mă rugau să candidez, să le apăr interesele şi am fost de acord. Din păcate, la numărătoare, s-a furat foarte mult. Atunci, în 1992, vai de capul meu cum se falsificau alegerile! Se ştia că Mircea Druc totuna nu câştigă, iar cei din circumscripţii, dacă erau cu Ion Iliescu, îmi treceau voturile la el, iar dacă îl susţineau pe dl Constantinescu, i le dădeau lui. Aşa se explică scorul”, declara Mircea Druc.
Succesor al lui Druc in fruntrea Frontului Popular, Iurie Rosca a sustinut ca presedintele Traian Basescu i-a cerut, in 2005, ca formatiunea sa sa voteze pentru alegerea comunistului Vladimir Voronin in fruntea statului. Rosca a precizat ca Voronin era sustinut de prooccidentalii la putere in Ucraina si Georgia si ca devenise atunci un opozant ferm al planurilor Rusiei de federalizare a Moldovei, prin memorandumul Kozak.
Mircea Druc explica situatia din 2005. „Urmărind rezultatul alegerilor din 2005, am observat că cea mai reacţionară formaţiune, „Patria-Rodina” acumulase circa 5%, şi era aproape de a atinge pragul electoral. Dacă nu era ales Voronin, se punea problema alegerilor anticipate, care puteau să aducă respectiva formaţiune în parlament. Fără ca să cunosc dedesubturile, am zis că din toate relele asta e singura soluţie. Pentru că atunci Voronin îşi schimbase atitudinea faţă de Bucureşti, renunţase la planul „Kozak” şi făcuse alte lucruri importante pe care nu le-a făcut niciun guvern”.
