Misiunea șefului GRU înainte de a muri ”neașteptat” – mesajul lui Putin pentru Assad

Șeful spionajului militar rus (GRU) a murit ”neașteptat”, pe 4 ianuarie, la Moscova. Aceasta este versiunea oficială prezentată de Moscova. Surse citate de Stratfor au arătat însă că generalul ar fi murit în Liban, în prima zi a anului. Tot neașteptat a murit și creatorul postului Russia Today, o armă mediatică importantă a Kremlinului. Acesta a încetat din viață într-un hotel din Washington.

Financial Times scrie vineri în ediția online că generalul Sergun a fost trimis in misiune la Damasc la finalul anului 2015. Sarcina sa – să-i transmită președintelelui Bashar al-Assad că aliatul său cel mai puternic, Vladimir Putin, îi cere să demnisioneze. Assad ar refuzat, scrie Financial Times.

Kremlinul dezminte informația că președintele rus, Vladimir Putin, ar fi propus președintelui sirian, Bashar Al-Assad, să-și dea demisia, transmite agenția rusă ITAR-TASS, cu trimitere la purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov.

Detaliile despre misiunea șefului GRU au fost oferite cotidianului britanic de doi ofițeri de informații din Vest. Ministerul rus de Externe a refuzat să comenteze pe marginea acestor informații, scrie cotidianul britanic.

Dacă cele de mai sus sunt veridice, atunci șansele de ajunge la o soluție politică în Siria se reduc, pentru că Bashar al-Assad se va agăța și mai puternic de putere știind că până si Kremlinul nu-l mai dorește. Pe de altă parte, informațiile despre misiunea lui Sergun in Siria și despre refuzul lui Assad vor putea deschide calea către negocieri cu rebelii ”moderati”, acceptate acum, crede Financial Times, și de Rusia. Mai cu seama că Moscova a arătat că este dipsusă sa renunțe la condiția menținerii lui Assad la putere.

Explicația pentru această nouă strategie a Rusiei este oferită de o sursă din diplomația europeană. ”Domnul Putin s-a uitat la dedesubturile regimului sirian și a găsit mai multe probleme decât se aștepta”, scrie Financial Times. Spre exemplu, președintele Assada a adoptat tactica de a juca la două capete în relațiile cu Rusia și celelalte puteri mondiale și regionale implicate în Siria și s-a folosit de cartea iraniană. Rusia nu a dorit ca influența Iranului să crească mult în Siria, în dauna influenței ruse.

Apropiați ai regimului sirian au declarat că Assad și oamenii săi au devenit tot mai suspicioși în legătură cu interesele Rusiei. ”Oamenii lui Assad au început să-și dea seama că un frate mai mare care îi apără poate la fel de bine să le și ceară ceva în schimb”, spune un om de afaceri sirian apropiat regimului pentru Financial Times. Pornind de la această premisă, se pare, Bashar al Assad a eliminat o parte din personalitățile pe care Moscova ar fi putut să le promoveze în fruntea statului, printr-un acord cu Vestul. Astfel a disparut disidentul alawit Abdelaziz al-Keir.

Al-Keir a fost la Moscova în 2012 și apoi a fost la Beijing. ”Devenea clar că se caută un potențial succesor alawit pentru al-Assad, care sa ofere o asigurare comunității alawite”, spune Joshua Landis, analist la Oklahoma State University.

Refuzul lui Assad de a renunța la putere a iritat Moscova. ”Adevenit clar că într-o eventuală soluție politică, Assad ar fi trebuit să plece, la un moment dat, nu știm dacă s-a decis când trebuie să se întâmple asta. De când președintele Assad a venit să se întâlnească cu președintele nostru anul trecut, atitudinea lui a fost tot mai puțin satisfăcătoare și aceasta dăunează interesului nostru de a găsi o soluție politica”, spune un oficial rus sub condiția anonimatului.

O serie de analiști ruși spun că miza intervenției Rusiei în Siria a fost atât încercarea de reafirmare pe scena internațională, cât și cea de a hotărî cine va fi noul lider al Siriei. ”Pentru Putin, intervenția in Siria nu a ținut de menținerea lui Assad la putere, ci de încercarea de a-i face pe americani să recunoască rolul cheie al Rusiei în reglementarea comnflictului, iar aceasta se va face prin procesul de la Viena”, spune Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie de la Moscova. ”Numai că este prematur acum să orchestreze o lovitură de stat în Siria – nu știu cu ce ar ajuta procesul politic și nu sunt nici suficienți lideri ai opoziției care să accepte preluarea conducerii ca om de paie”.

Dincolo de dosarul sirian, informația publicata de Financial Times limpezește puțin ceata din jurul morții sefului GRU. Acesta pare să fi murit într-adevăr în Liban și nu la Moscova. În universul informativ de la Moscova o asemenea disparitia poate cântări mult. Seviciile rusești (FSB – serviciul intern de informatii), SVR (serviciul de informații externe) și GRU (spionajul militar) sunt într-o competiție permanentă și au abordari diferite cu ”partenerii” străini. Nu este un secret că GRU a fost mult mai apreciat în relația cu alte state decât SVR.

Sub conducerea lui Igor Sergun, scrie Stratfor, GRU a reușit să se impună în Ucraina și să ia fața FSB, care a calculat greșit preluarea puterii de catre un regim pro-occidental la Kiev si a pierdut momengtul operativ în favoarea serviciilor vestice. Reactia a venit din partea GRU. Sergun și un susținător al său de la Kremlin, consilierul lui Putin Vladislav Surkov, au fost unii dintre creatorii așa-zisului război hibrid, alături de șeful Marelui Stat Major, generalul Gherasimov. Se pare ca Surkov și GRU sunt încă pe val, din moment ce primul a fost trimis să discute în Kaliningrad despre Ucraina cu asistenta secretarului de Stat, Victoria Nuland. Însă moartea șefului Sergun poate cântări în această balanța de putere, mai cu seama că FSB se comporta ca un animal rănit – Rosneft, principala companie controlata de FSB, sufera pierderi uriașe de pe urma scăderii prețului petrolului. Până la urma, scrie Stratfor, rezultatul acestor dispute între siloviki vor determina rezultatul prezidențialelor din 2018.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.