Mizeriile, ticăloșiile și porcăriile din lumea bogaților

Bogatul a zis, ne zice Gigi Argentoianu, prin urmare, a zis că prietenul lui a avut cea mai mare notă la matematică și că învăța mai bine decât el dar uite că acum e angajatul lui și el îl plătește, așa a zis bogătașul dându-se important, ne zice Gigi Argentoianu, care le știe el pe toate.

Și numai dacă rămânem la acest aspect din lumea bogaților și e de ajuns, ne mai zice Gigi Argentoianu. Dar noi, nu și nu. Mai vrem, că ne plac bârfele, clevetelile, dezvăluirile și dezvăluririle, vai de capul nostru, ca niște babe suntem. Și ce vreți să mai știți, întreabă aproximativ suav Gigi Argentoianu, care le știe, chiar le știe el pe toate. Păi vrem să ne povestești ce se întâmplă în castelele bogaților. Ce secrete au.

Ce mizerii, ce ticăloșii, ce porcării pun ei la cale în contra poporanilor, adică drept în contra noastră, așa să știi. Se aude că universul se face ghem, că e un val, că e un ocean și noi vrem să aflăm cum stăm. Dacă mai tânjim după averile bogaților, dacă ne mai pasă de ei, dacă ei vor avea pe mai departe acea forță malefică. Păi da! Că nu e de glumit!

Stăm grămadă sub lumina lunii, poliția ne pândește, bate lumina lunii pe noi, nouă ne arde de dezvăluiri. Așa și, zice Gigi Argentoianu, să-i vezi în realitate, în lumina realității. Peste Teatrul Național plouă mărunt. Cândva, bogații trăgeau pe peron la Teatrul Național, coborând din mașini luxoase. Cândva, bogații ne trimeteau bezele din Mările Sudului. Acum tremură de frică, stau prin castele, bine ferecați, să nu-i halească, vezi bine, haimanaua asta de virus care se tratează cu paracetamol!

Asta e, bogăția te transformă, te sucește, te vălurește. Gigi Argentoianu zice, ia mai tăceți, să vorbim despre lingourile de aur și despre felul în care bogații le șterg de praf, le lustruiesc punând la cale noi planuri monstruoase prin care, noi, poporanii, vai de capul nostru, să tragem la galere, să ne obidim, să ne chinuim, împingând căruța lumii.

Bogații au și ei inimă? Au, cum să nu aibă? Ia stai, dă-te la o parte, trece Președintele nostru, cu coloana lui oficială. Aiurea, nu e Președintele nostru, n-are inimă pentru poporani, el n-are inimă. El are inimă pentru bogații de toate neamurile, să fie clar strigă Ipsilanti ieșind de sub teascul istoriei. Mai apar niște revoluționari, să zică și ei ceva despre libertate, vine un călugăr să ne zică despre bogăția sufletească, iaca na, flămânzi și goi și fără de adăpost și plin de bogăție sufletească?

Băi, ne leși! Poliția aduce tunurile cu apă. Ia hai acasă, vere Gigi Argentoianu, zicem noi, el ce să zică, l-au ochit bogații lumi și-or să trimită mintenaș un regiment de jandări, niște rachete, niște pușcași marini, să vezi tu cum mi-l umflă, mama lui de filozof de închiriat!