Rusia nu rămâne fără bani. Poate continua războiul încă doi ani

Economia Rusiei stagnează, dar rezistă. Experții estimează că Rusia poate susține actualul efort de război cel puțin încă doi ani, arata Ukrainska Pravda, citând studii ale institutului Growford de la Kiev și ale unui institut al Școlii de Economie din Kiev (KSE).

De la începutul războiului au existat numeroase predicții privind prăbușirea economiei ruse sub presiunea sancțiunilor și a cheltuielilor militare. Până acum, acest lucru nu s-a întâmplat. Economia a încetinit, dar modelul său bazat pe două componente – militară și civilă – încă funcționează. Potrivit evaluărilor economiștilor ucraineni, Kremlinul poate susține ritmul actual al războiului cel puțin încă doi ani, chiar dacă prețul petrolului scade.

Sancțiuni cu efect supraestimat

La începutul invaziei pe scară largă, așteptările privind efectul sancțiunilor occidentale asupra Rusiei au fost foarte mari. Zecile de pachete de sancțiuni nu au provocat însă criza financiară sau economică anticipată. Yuliia Pavytska, de la KSE Institute, arată că sancțiunile prezentate drept „fără precedent” conțin adesea perioade de tranziție și excepții care le reduc impactul.

Moscova a găsit modalități de a evita restricțiile, importând tehnologie prin țări terțe și folosind relațiile economice cu China. În același timp, Rusia și-a redirecționat exporturile de energie către China, India și alte state asiatice.

În primul an al războiului, PIB-ul Rusiei a scăzut cu doar 1,4%, iar cheltuielile guvernamentale și creditarea au susținut economia. Între 2023 și 2024, aceasta a crescut cu 9,2%. În 2025, ritmul a încetinit la 1%, iar pentru 2026 prognoza este de 0,4%. FMI a revizuit însă ulterior estimarea la 1,1%, ceea ce exclude o recesiune în acest an. Creșterea a fost susținută masiv de cheltuielile militare. În 2025, Rusia a cheltuit 42,9 trilioane de ruble, dintre care peste 16 trilioane pentru armată. În primul trimestru din 2026, cheltuielile militare au ajuns la 65% din veniturile bugetare. Între 2021 și august 2026, creditarea companiilor aproape s-a dublat, de la 50 la 88 de trilioane de ruble.

Cum își finanțează Rusia deficitul

Înainte de război, Rusia avea excedent bugetar și alimenta Fondul Național de Bunăstare. Din 2022, Kremlinul a început să folosească fondul pentru acoperirea deficitului. Activele acestuia au scăzut de la echivalentul a 10% din PIB la începutul războiului la 5,6% în prezent. Din cele 13,2 trilioane de ruble deținute de fond, doar aproximativ 4 trilioane reprezintă active lichide.

Rusia dispune însă de rezerve importante de aur. Rezervele de aur valorează aproximativ 403 miliarde de dolari, iar economiștii estimează că acestea ar putea acoperi aproximativ doi ani de cheltuieli de război. În același timp, Moscova se bazează tot mai mult pe împrumuturile interne. Aproximativ 85% din finanțarea deficitului de la începutul lui 2025 a provenit din datoria internă. Băncile rusești au devenit principalii cumpărători ai obligațiunilor guvernamentale, folosind depozitele clienților. Însă lichiditatea sistemului bancar se reduce, iar în septembrie deficitul de lichiditate a depășit 3 trilioane de ruble.

Petrolul menține finanțele pe linia de plutire

Veniturile din petrol și gaze sunt esențiale pentru bugetul rus. În 2025, veniturile din exporturile de petrol și produse petroliere au fost cu doar 13,8% mai mici decât înainte de războiul pe scară largă.

Între noiembrie 2025 și februarie 2026, veniturile lunare din exporturi au scăzut la 9,8-11 miliarde de dolari, iar în primul trimestru din 2026 veniturile bugetare din petrol și gaze au coborât cu 45%. Dar razboiul pornit de SUA in Golf a dat Kremlinului o gură de oxigen. Între aprilie și august, Rusia a obținut venituri suplimentare de 42,3 miliarde de dolari din exporturile de petrol și produse petroliere.

Apoi, în timpul războiului, Rusia a majorat impozitele pe venit și pe profit, iar TVA-ul a crescut în 2026 la 22%. Taxele pe consum și venit reprezentau la sfârșitul lui 2025 aproape 46% din veniturile bugetare, față de 30% în 2021.

Încă doi ani de război

Pentru moment, Kremlinul poate finanța războiul la intensitatea actuală, dar costurile cresc. Institutul Growford nu vede semne ale unei crize economice inevitabile, ci ale unei uzuri prelungite a economiei. Potrivit estimării, Rusia poate menține ritmul actual al războiului cel puțin doi ani, presupunând menținerea regimului actual de sancțiuni, sprijinul Chinei, cheltuieli militare la nivelul din 2025-2026 și un preț al petrolului de 60-80 de dolari pe baril. Acum, petrolul Ural este cotat la peste 80 de dolari barilul. Este plafonat de un acord al G7 la sub 50 de dolari, însă asta doar în cazul în care este transportat cu nave care intră sub jurisdicția G7. Flota din umbra a Rusiei elimina, practic, acest plafon.

Potrivit KSE Institute, Rusia mai are suficienți bani pentru a menține situația actuală, dar nu pentru a-și extinde semnificativ capacitățile militare și a schimba situația de pe front. Epoca finanțării ieftine a războiului s-a încheiat.

Ce ar trebui să facă Ucraina

Experții atrag atenția că Rusia nu este izolată de economia mondială. China și India continuă să cumpere energie rusească, iar China furnizează peste 70% dintre componentele critice importate de Rusia, în ciuda sancțiunilor.

Economiștii ucraineni susțin că presiunea economică trebuie gândită pe termen mediu, cu obiectivul de a reduce treptat capacitatea Rusiei de a susține războiul, nu de a aștepta un colaps rapid. Si astfel economistii recomanda solutii militare – atacuri ucrainene asupra rafinăriilor și infrastructurii de export ruse. Administrația Trump face insa apel pentru oincetarea acestor atacuri, care ar spori prețul global al motorinei. În perioada cea mai intensă a loviturilor, până la 45% din capacitatea de rafinare a Rusiei a fost oprită sau perturbată. Atât timp cât Moscova obține suficiente venituri din exporturile de petrol, va putea continua războiul, arată economiștii ucraineni.

Ce își face Rusia cu mâna ei

Susținerea creșterii prin cheltuieli militare începe însă să-și atingă limitele. Creșterea industriei prelucrătoare a încetinit de la 5,6% în 2024 la 1,1% în 2025 și aproape zero în primele șapte luni din 2026. Creșterea industriei militare a încetinit, la rândul ei, de la 20% la 3-6%.

Problemele se extind în sectoare civile precum metalurgia, industria chimică, construcțiile, transporturile și producția de utilaje. Investițiile au scăzut cu 9,9% în prima jumătate a lui 2026. PIB-ul Rusiei s-a contractat cu 0,2% în primul trimestru din 2026, dar a crescut cu 1,3% în trimestrul următor, susținut de prețurile mai mari ale petrolului. Este o evoluție mai bună decât cea a Franței, care a venit de la o scădere de 0,1% în primul trimestru, la o creștere pana la 0,7% in cel de al doilea. Astfel, Rusia a evitat intrarea tehnică în recesiune.