' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Muzeul Naţional de Artă al României găzduieşte, între 5 decembrie 2014 şi 19 aprilie 2015, expoziţia Modele de comportament în secolul al XVIII-lea, deschisă în corpul Ştirbei al MNAR. Curatorul expoziţiei este Mălina Conţu, specialist în cadrul Biroului de Artă Europeană şi Arte Decorative al MNAR.
Expoziţia cuprinde o sută cinzeci şi şapte de lucrări din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României, expuse pentru prima dată şi valorificate dintr-o perspectivă interdisciplinară, definitorie pentru perioada Iluminismului. Majoritatea gravuri, lucrările sunt relevante pentru normele de conduită în spaţiul public şi domestic al secolului al XVIII-lea şi, într-o anumită măsură, pentru contextul educaţional actual.
Apariţia şi dezvoltarea spaţiului public în Epoca Luminilor a generat o preocupare crescândă a moraliştilor pentru modelele de comportament. Aceste idei au constituit după Revoluţia franceză din anul 1789 baza sistemului de educaţie francez, devenit un model pentru majoritatea programelor de învăţământ.
În afara mesajului educaţional, adesea moralizator, lucrările prezentate în expunere se disting şi prin calitatea execuţiei, fiind reprezentative pentru epoca de înflorire a stampei, o perioadă de maxim rafinament al tehnicii. Gravurile reflectă un interes crescut pentru artă şi reproduc, în mare parte, picturi celebre ale unor mari artişti ai vremii, precum: Jean-Honoré Fragonard, François Boucher, Jean-Baptiste Le Prince, Jean-Baptiste Huet şi William Hogarth.
Expoziţia Modele de comportament în secolul al XVIII-lea este împărţită în patru secţiuni: Educaţia copilului, Modele de comportament social, Adolescenţa şi iubirea şi Modelele culturale clasice. Primele trei secţiuni tratează etapele esenţiale ale educaţiei – copilăria şi adolescenţa – din perspectiva raportului limitare-permisivitate, conform recomandărilor din manualele de comportament ale vremii (în special romanul pedagogic Émile sau despre educaţie de Jean Jaques Rousseau). Ultima secţiune este dedicată modelelor literare clasice ale vremii, responsabile pentru formarea unor idei despre conduită.
