Scena politică de la Chişinău s-a dinamizat foarte mult în ultimele zile, iar liderul Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, îşi oficializează tot mai mult poziţia de lider absolut al Moldovei. Proaspăt numit vicepreşedinte al Internaţionalei Socialiste, o realizare mare pentru un stat mic cum e Republica Moldova, liderul democraţilor de la Chişinău a lansat la începutul săptămânii o amplă campanie de promovare a introducerii sistemului electoral uninominal în viitoarele alegeri din Basarabia.
Pe toate canalele de televiziune ale lui Plahotniuc se discută doar despre uninominal şi beneficiile acestuia, tot Internetul este plin de bannere publicitare şi trolli care laudă iniţiativa democraţilor. Cu excepţia PDM, niciun alt partid nu susţine acest sistem electoral, iar preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, se poziţionează în totală opoziţie cu partenerul său de guvernare, ceea ce întăreşte speculaţiile că, foarte curând, vom avea la Chişinău un guvern minoritar PDM, susţinut în parlament de deputaţi independeţi, precum şi de puţinii parlamentari ai defunctului Partid Liberal Democrat din Moldova, partid care, de la arestarea liderului său, Vlad Filat, se află într-o disoluţie totală, iar marea parte a parlamentarilor PLDM au trecut, mai mult sau mai puţin formal, în tabăra lui Plahotniuc.
Siluirea legii electorale
Plahotniuc propune un sistem electoral uninominal pur, despre care ştie că nu va fi acceptat de nimeni altcineva din parlament, dar care are şanse să se negocieze cu socialiştii lui Dodon, cărora le-ar conveni de minune un sistem electoral mixt, sistem în care să funcţioneze principiul reprezentativităţii tuturor partidelor participante la scrutin şi care trec pragul electoral. Pentru socialişti, acest tip de scrutin le asigură victoria la viitoarele alegeri, ţinând cont de faptul că nordul şi sudul Moldovei votează, tradiţional, cu PSRM. Opoziţia neparlamentară, formată din Andrei Năstase, Maia Sandu şi, de la distanţă, Renato Usatîi (primarul Bălţiului a fugit în Federaţia Rusă, unde se ascunde de justiţia moldovenească şi de unde îşi conduce partidul şi primăria), şi-a exprimat nemulţumirea faţă de uninominalul lui Plahotniuc şi anunţă proteste de amploare pentru a opri această modificare legislativă, care aproape că o scoate din viitoarea legislatură.
România tace și plătește
La sfârşitul lunii februarie, s-a aflat la Chişinău delegaţia FMI, iar la presiunea acesteia, speakerul parlamentului moldovean, Adrian Candu, şi majoritatea parlamentară au retras proiectul legii amnistiei fiscale, votată deja în primă lectură. Proiectul, puternic criticat de societatea civilă, prevedea exonerarea de orice răspundere penală a persoanelor care îşi declarau veniturile obţinute ilegal. În toate aceste trei luni în care proiectul de lege ce îi albea pe toţi cei care au participat la furtul miliardului, dar şi la mecanismul de spălare a celor 20 de miliarde de dolari americani din Federaţia Rusă, România nu a avut nicio poziţie publică, nu a fost niciun semn de la Bucureşti, către clasa politică de la Chişinău, de dezaprobare a acestui proiect de lege. Ba, din contră, Guvernul României a virat 50 de milioane de euro Republicii Moldova, bani ce reprezintă tranşa a doua dintr-un împrumut de 150 de milioane de dolari acordat de guvernul Ponta.
Lecţia de anticorupţie de la Bucureşti
Vineri seară, procurorii anticorupţie de la Chişinău au anunţat că l-au reţinut pe fostul guvernator al Băncii Centrale a Moldovei Leonid Talmaci pentru implicare într-o operaţiune ce a constat în folosirea banilor a două bănci private şi a Fondului de Asigurare a Autovehiculelor, într-o operaţiune ce a vizat destabilizarea leului moldovenesc, în iarna anului 2015. Operaţiunea, aparent spectaculoasă, a CNA-ului moldovenesc (Centrul Naţional Anticorupție) ridică câteva semne de întrebare, deoarece Leonid Talmaci este cunoscut în Republica Moldova ca fiind un profesionist desăvârşit al finanţelor, un om foarte corect, iar toată lumea face trimitere la mandatul său de guvernator al Băncii Naţionale a Moldovei, când sistemul bancar de la Chişinău nu s-a confruntat cu probleme, precum furtul miliardului şi operaţiunile de spălare de bani din Federaţia Rusă.
Sâmbătă, justiţia de la Chişinău, proaspăt educată de Laura Codruţa-Kovesi, l-a băgat după gratii, pentru 15 zile, pe omul care în 1993 punea pe piaţă leul moldovenesc şi construia actualul sistem monetar din Basarabia. Că Leonid Talmaci face parte dintr-un joc de credibilizare a justiţiei este confirmat de faptul că luni seară, în timp ce Talmaci se afla la terapie intensivă, ca urmare a unor probleme de sănătate, televiziunea oligarhului, Publika TV, anunţa înaintea avocatului că Talmaci era de acord să coopereze cu organele de urmărire penală. Se vede acelaşi mecanism folosit de DNA-ul românesc şi trag de aici concluzia că lecţiile de la seminarul din toamna anului trecut, ţinut de doamna Kovesi la Chişinău, au fost foarte bine învăţate de şefii anticorupției moldoveneşti.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.