Moldovenii, la urne: mizele, premierele și prezența la vot

Cetățenii Republicii Moldova, din țară și de peste hotare, sunt așteptați duminică la vot să își aleagă cei 101 deputați și, dacă își doresc, să participe la un referendum consultativ inițiat de către guvernare. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, peste 3,2 milioane de alegători cu drept de vot sunt așteptați astăzi la urne, o cifră criticată de analiști și considerată nerealistă, întrucât populația totală nu ar depăși 3 milioane de locuitori, aici incluzând minorii, relatează Cotidianul.md.

UPDATE: Prezența la urne.  După ce la primele ore ale dimineții prezența la vot a fost extrem de ridicată, depășind-o cu mult pe cea înregistrată în 2014, în ultimele ore activismul alegătorilor s-a mai redus. Astfel, până la ora 15:30 au votat aproape 1,1 milioane de cetățeni, adică 37,2% din cei înscriși în listele electorale. Comparativ cu anul 2014, când la aceeași oră votaseră deja 39,2% din cei înscriși în listele electorale, prezența este ușor mai scăzută. Prezența este semnificativ mai redusă și față de turul II al alegerilor prezidențiale din 2016, când la aceeași oră votaseră 43% din alegători.

UPDATE: (LIVE VIDEO): Prezența la vot în timp real

UPDATE: (FOTO) Ambasadorul SUA, de pază în secția de vot

UPDATE: (FOTO/VIDEO) Turism electoral de la primele ore

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova alegerile parlamentare se desfășoară în baza sistemului electoral mixt, în care deputații sunt aleși concomitent în cadrul unei singure circumscripții naționale și în 51 de circumscripții uninominale. În circumscripția națională se aleg 50 de deputați pe liste de partid în baza votului reprezentării proporționale, iar în circumscripțiile uninominale – 51 de deputați, în baza votului majoritar, câte unul de la fiecare circumscripție.

O altă noutate importantă a acestui scrutin este că se va putea face campanie electorală inclusiv în ziua alegerilor, excluzându-se și „ziua tăcerii”.

Pentru a accede în Parlament, partidele trebuie să depășească pragul electoral de 6% din totalul de voturi, iar blocurile electorale – 8%. În circumscripțiile uninominale sunt declarați învingători candidații care vor obține cel mai mare număr de voturi, fără a exista turul II.

În premieră a fost exclus pragul de validare a alegerilor, care a fost de 33% la recentele scrutine parlamentare.

De asemenea, duminică se desfășoară, în paralel, un referendum consultativ, în care cetățenii care își doresc pot vota pentru reducerea numărului de deputați de la 101 la 61 și posibilitate de retragere a mandatului deputatului.

Cele două întrebări înscrise pe buletinul de vot pentru referendum sunt: „Sunteţi pentru reducerea numărului deputaţilor din Parlament de la 101 la 61?” şi „Sunteţi pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputaţii din funcţie dacă nu îşi îndeplinesc corespunzător obligaţiile?”

Secții de vot s-au deschis la ora 7 și se închid la ora 21:00, indiferent de fusul orar al țării în care se desfășoară alegerile.

Peste hotarele țării vor fi deschise 125 de secții de votare.

Cele mai multe – 29 – vor fi deschise în Italia, câte 12 – în România și SUA, iar alegătorii din Rusia vor putea merge la 11 secții. Totodată, în Franța urmează să fie organizate șapte secții, câte cinci vor fi deschise în Spania și Portugalia, iar în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord – patru.

De asemenea, alegătorii care se vor afla în ziua scrutinului din 24 februarie în Canada, Ucraina sau Turcia își vor putea exercita dreptul la vot în incinta a trei secții. Câte două secții vor fi deschise în Israel, Belgia, Cehia, Belarus, Germania, Grecia și Irlanda. În restul 18 țări vor fi deschise câte o secție.

În fiecare secție de votare vor fi distribuite câte 5000 de buletine.

Conform unor sondaje, Partidul Socialiştilor al preşedintelui prorus Igor Dodon este creditat cu cele mai multe voturi, fiind urmat de blocul electoral de centru-dreapta ‘ACUM’ (format din Partidul Acţiune şi Solidaritate – PAS şi Partidul Platforma Dreptate şi Adevăr – PPDA), de Partidul Democrat, aflat la guvernare, şi Partidul Şor, al controversatului primar al Orheiului, Ilan Şor.

Alegerile parlamentare din Republica Moldova vor decide ca de fiecare dată vectorul geopolitic al acesteia și au loc într-un context politic tensionat, pe fondul profundelor divergenţe între putere şi opoziţie.

Potrivit observatorilor locali, invalidarea în iunie 2018 a alegerilor locale din municipiul Chişinău, lipsa de independenţă a justiţiei şi neregulile constatate la constituirea circumscripţiilor uninominale au generat un înalt grad de neîncredere în rândul opoziţiei şi populaţiei cu privire la corectitudinea alegerilor parlamentare de duminică

Liderul principalei formaţiuni politice de opoziţie, blocul electoral ACUM, Andrei Năstase, a solicitat, sâmbătă, observatorilor internaţionali să monitorizeze atent alegerile parlamentare care vor avea loc duminică, astfel încât procesul electoral să nu fie fraudat.

Potrivit acestuia, observatorii străini trebuie să supravegheze modul de desfăşurare a alegerilor „nu doar în câteva zone fierbinţi”, ci în toate circumscripţiile electorale.

„Fac un anunţ pentru toţi observatorii internaţionali să se concentreze pe întreg teritoriul Republicii Moldova, nu doar în cele câteva zone fierbinţi, nu doar pe zona transnistreană, acolo unde se intenţionează să fie aduşi, cu autobuzele şi cu microbuzele, zeci de mii de oameni, contra-cost, contra 20 de dolari. (…) Pe întreg teritoriul acestei ţări avem nevoie să supraveghem acest proces fraudat din faşă şi, iată, se intenţionează să fie fraudat şi mai mult în ziua alegerilor”, a afirmat Năstase.

La rândul său, celălalt lider al alianţei electorale ACUM, Maia Sandu, a făcut un apel la electorat să iasă în număr mare la vot, pentru „a disloca un regim oligarhic care a devenit un pericol pentru cetăţenii activi ai acestui stat”.

„Acest regim este ca un cancer care distruge pe interior societatea şi, dacă nu o vom stârpi, va ajunge la fiecare, ne va înghiţi pe noi toţi, pentru că nu e cu putinţă să construieşti ceva sănătos şi durabil pe hoţie, pe minciună, pe deznădejde şi pe ură, pentru că nu poţi să crezi că o să ai salariu mai mare atunci când economia este sufocată de monopoluri, atunci când mascaţi umblă noaptea pe la casele oamenilor de afaceri pentru a strânge bani pentru regim, pentru că nu poţi să ai o pensie normală atunci când toţi tinerii, din cauză că nu au perspectivă acasă, pleacă şi muncesc pentru pensiile oamenilor din alte ţări”, a spus Sandu.

https://www.facebook.com/maia.sandu/videos/2142084902497149/