Primul muzeu construit de la zero în România postcomunistă – Galeria Istorică Transilvăneană (MuTRA), proiect finanțat masiv din fonduri europene – a fost inaugurat duminică, 30 august, la marginea Clujului, în comuna Florești.
Deschiderea oficială, la care a fost prezent și ministrul interimar al Culturii, Demeter András, a fost una mai puțin obișnuită, fiind grăbită de necesitatea încadrării în termenul-limită fixat prin PNRR pentru 31 august 2026. Clădirea fizică este aproape gata, însă perimetrul din jur se află încă în plin șantier. Până în prezent s-a efectuat doar o recepție parțială a lucrărilor, nu și cea finală.

În plus, în instituție nu este disponibil deocamdată niciun exponat fizic. Conducerea muzeului estimează că va mai dura cel puțin un an până când viitoarea expoziție permanentă va fi complet amenajată și deschisă publicului, fiind necesare o Hotărâre de Guvern și o licitație publică separată pentru designul spațiului.
Pentru a marca momentul, în sala principală a fost deschisă temporar o expoziție multimedia cu proiecții digitale ale unor piese istorice ce ilustrează patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT), instituția-mamă de care aparține noul obiectiv. Cunoscut inițial sub denumirea de Muzeul Identităților și Conflictelor Transilvănene (MUTRA), proiectul a fost redefinit ulterior sub numele actual.
Din cauză că muncitorii își continuă activitatea pe șantier în timpul săptămânii, muzeul va putea fi vizitat deocamdată doar în weekend, exclusiv pe bază de programare, accesul fiind gratuit. Tot la sfârșit de săptămână, autoritățile promit și alte activități interactive pentru public, precum proiecții de filme și ateliere tematice cu profil istoric.
Amplasamentul noului punct cultural este unul inedit pentru o astfel de investiție: comuna Florești, cea mai mare localitate rurală din România, cu o populație ce depășește 50.000 de locuitori. Clădirea se ridică chiar în apropierea cartierului de blocuri ANL, zona care a dat startul exploziei imobiliare la mijlocul anilor 2000 și a transformat radical localitatea lipită de municipiul Cluj-Napoca.
Bugetul total al investiției se ridică la aproape 30 de milioane de euro (145 de milioane de lei), din care circa 17-18 milioane de euro reprezintă finanțarea nerambursabilă prin componenta de împrumuturi din PNRR, restul de 12 milioane provenind de la bugetul de stat.

Inaugurare de clădire, nu și de exponate. Reacțiile vizitatorilor: între dezamăgire și optimism
Prezentat de conducerea MNIT drept o deschidere istorică a „noii clădiri a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei”, evenimentul le-a oferit unor vizitatori o experiență contrastantă.
„Am crezut că merg să văd un nou muzeu, cu exponate, și am găsit o clădire în șantier. Pe ecranele din sala mare rula o proiecție, iar din tavan s-au mai prelins inclusiv picături. Totul în jur e încă un șantier”, a mărturisit Florin, un clujean care a traversat orașul împreună cu familia special pentru acest moment. Acesta a rămas cu un gust amar și consideră inadmisibil faptul că instituția nu a comunicat transparent că este vorba despre recepția unei clădiri cvasi-finalizate și nu despre un muzeu complet funcțional.
*Florin este un nume fictiv, dat fiind că interlocutorul Cotidianul nu a dorit să-și dezvăluie identitatea.
În exteriorul clădirii, peisajul confirmă nemulțumirile: o macara tronează în curte, schelele sunt încă montate, materialele de construcție sunt împrăștiate pe alei, iar căile de acces sunt parțial desfundate.

Pentru alți vizitatori însă, contextul unei deschideri pur formale este de înțeles, având în vedere miza financiară.
„Nouă ne-a plăcut. Sigur că nu e complet gata, dar a contat PNRR-ul”, a declarat un alt vizitator, care părăsea incinta cu copilul de mână.
Pentru cei mici, inaugurarea a inclus activități dedicate: ateliere despre istoria medicamentelor, re-enactment istoric, tururi ghidate, concerte instrumentale și piese de teatru inspirate din portretele unor personalități istorice celebre. Cel mai apreciat punct a fost o cabină foto interactivă unde vizitatorii se puteau plasa virtual într-o epocă istorică aleasă, cu ajutorul inteligenței artificiale.
Ovidiu, un locuitor din zonă cu experiență în domeniul muzeal, se declară la rândul său indulgent cu acest start parțial:
„Am văzut cum crește acest muzeu sub ochii mei, s-a lucrat într-un ritm susținut, inclusiv noaptea. Să ai spații de depozitare pentru patrimoniu de ultimă generație și un muzeu modern cu aspect industrial, așa cum vezi în Occident, este ceva deosebit. Pe termen mediu și lung, beneficiile bat clar inconvenientele temporare”.

Directorul muzeului: „Am făcut recepția parțială, toți banii din PNRR au fost deja decontați”
Deschiderea a parafat și un paradox administrativ: raportat la ritmul lent al multor lucrări publice din România, execuția de la Florești a fost aproape spectaculoasă, în condițiile în care contractul de proiectare și execuție a fost semnat abia în martie 2025.
Spaţiile au o suprafaţă totală de circa 11.000 metri pătraţi, pe un teren donat de Primăria din localitate. Obiectivul include 10 laboratoare moderne de conservare și restaurare.

Într-un dialog cu presa, directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, arheologul Felix Marcu, a explicat substratul tehnic din spatele acestei inaugurări în plin șantier:
„Proiectul a intrat în termenul PNRR, aceasta este deschiderea oficială pentru public, iar procesul-verbal de recepție a fost întocmit. Pe 25 august 2026 am efectuat recepția parțială a clădirii, care se află la un stadiu de realizare de 97%”.
Această procedură de urgență a fost posibilă datorită Legii 141, emise recent în iulie 2026, special concepută pentru a salva proiectele finanțate din fonduri structurale și PNRR. Actul normativ permite recepția parțială și decontarea integrală a banilor europeni (fără riscul de a fi returnați) și de la bugetul de stat, dacă au mai rămas de executat cel mult 5% din lucrările totale. Legea prevede că, și în cazul în care clădirea nu poate fi deschisă complet, comisia de recepție consemnează stadiul fizic pentru validarea plăților. Recepția finală urmează să fie realizată în termen de maximum 120 de zile.
Directorul a recunoscut că mutarea exponatelor de la sediul central din Cluj-Napoca nu poate începe imediat
„Avem cele mai mari depozite muzeale din țară, de aproape 5.000 mp (jumătate din suprafața clădirii), cu condiții unice de păstrare a obiectelor, o soluție tehnică inspirată din Danemarca, ce folosește depozite neîncălzite și sisteme de dezumidificare. Totuși, conform normelor de conservare, timp de 3 până la 6 luni nu putem aduce patrimoniul aici, până nu se usucă clădirea și nu se stabilizează complet microclimatul. Mutarea propriu-zisă va începe spre finalul anului și va dura destul de mult”.
Deși contractul de finanțare prin PNRR a fost semnat în primăvara anului 2022, procedurile au înaintat extrem de greoi din cauza birocrației interne, a perioadei de pandemie și a blocajelor financiare. Prima licitație pentru proiectul tehnic din 2023 a fost reziliată după 3 luni din cauza nerespectării obligațiilor de către câștigător. Ulterior, noua licitație de proiectare și execuție a durat 11 luni din cauza celor 13 ofertanți și a contestațiilor depuse. Contractul a fost semnat abia în martie 2025 cu asocierea Far Foundation (lider, România) – UNITH2B – Termomont, la o valoare de 92 de milioane de lei, cu un termen inițial de 24 de luni.
„Prelungirea termenului PNRR de la 30 iunie la 31 august 2026 a fost o gură de oxigen pentru noi. Pe lângă problemele procedurale, cele mai mari întârzieri ni le-a provocat bugetul instituției, aprobat la nivel ministerial abia în luna aprilie a acestui an”, a detaliat Felix Marcu.
Până la finalizarea tuturor detaliilor, spațiul își va păstra arhitectura industrial-contemporană. Viitoarea expoziție permanentă se va întinde pe 2.000 mp și va ilustra transformările de peisaj din preistorie până în epoca contemporană în zona Transilvaniei. Deocamdată, din cauza șantierului, muzeul rămâne deschis publicului doar la sfârșit de săptămână.
Să dea Dumnezeu așa să rămână…muzeu…adica ruină…
impresionanta piesa arhitecturala, parca ar fi un depozit de marfa…
Proiectele acestea și altele ce țin de reabilitări nu sunt pentru cultură. Sunt pentru constructori!
PAPa BANI EUROPENI IN LOC SA-I DEA LA SARACI !
‘ Asta ne mai lipsea!’ vorba celebrului nostru cand sora-sa la anuntat ca iar e gravida..in camp acolo,la cheremul hotilor,mai bine il fac restaurant
Vai de aiauasca ta Boc,,,