Năstase: Băsescu se crede Dumnezeul poporului!

Într-o postare pe blogul personal, preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase, reacţionează dur la declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu de la postul public de radio, pe care le apreciază ca fiind „o sumă de absurdităţi”.

„După ce lui Traian Băsescu i s-a aranjat o deplasare în zonele cu sinistraţi păstorite de Gheorghe Ştefan, aşa încât nimeni să nu-l apostrofeze (în Neamţ – n.r.), a simţit din nou că este Dumnezeul poporului şi a ieşit la RRA, unde a spus o sumă de enormităţi. Unele dintre ele fără precedent chiar, sau hiperbolizări ale unor mesaje mai vechi ale sale, cu care a reuşit să sară gardul bunului-simţ”, notează Năstase.

Traian Băsescu spunea, miercuri, la postul public de radio, că „ar da guvernarea PSD-ului şi/sau PNL-ului dacă acceptă să accelereze măsurile de reformă”.

„Serios? Care ar fi aceste măsuri, în opinia ilustrului prezident? Tăieri de peste tot, impozitarea pensiilor. PSD, opinia publică şi bunul-simţ nu vor accepta niciodată că «reforma statului» înseamnă să-ţi distrugi propriul popor, atunci când setea de putere te duce până la iraţional”, apreciază Năstase.

PSD va veni la guvernare să schimbe această direcţie, dezavuată de aproape 90% din populaţia României, susţine liderul social democrat, adăugând, totodată, necesitatea alegerilor anticipate „pentru ca Băsescu să înţeleagă că nu el decide guvernele, aşa cum făcea Carol al II-lea între două curse prin budoarul Elenei Lupescu, ci poporul, pe care „îl iubea şi îl invoca atunci când putea să-l păcălească”.

În ceea ce priveşte afirmaţia preşedintelui potrivit căreia un profesor care munceşte 16 ore pe săptămână este plătit mai bine decât el, care munceşte 16 ore pe zi, Năstase notează că aprecierea a fost făcută din ură.

„Nu aş vrea să fiu dur, sau neelegant, dar nu mă pot abţine. A spune aşa ceva este pură mojicie. Şi Băsescu nu a spus aceste lucruri fiind prost informat şi cu atât mai puţin dezinformat, ci a spus-o din ură, cu speranţa că cei care consideră şcoala o povară, iar pe profesori ca pe nişte gardieni ai unei închisori unde nu se poate juca barbut şi asculta manele toată ziua vor spune: Câtă dreptate are omul ăsta…”, încheie Năstase.