Noua lovitură a lui Putin

Miercuri, Duma de Stat de la Moscova a aprobat un amendament constituțional care i-ar putea permite lui Vladimir Putin să rămână la putere și după 2024. Au votat pentru 383 de deputați, niciunul împotriva, iar 43 s-au abținut. Mai trebuie doar o pronunțare a Curții Constituționale, iar criticii președintelui spun că aceasta va fi doar o formalitate.

Putin s-a adresat deputaților și a sugerat prin discursul său că a obținut ce și-a dorit – rămânerea la putere după 2024. Le-a spus că nu este momentul să se recurgă la schimbări rapide în modul de funcționare a statului rus. ”Am avut suficiente revoluții”, a spus Putin. ”Nu mă îndoiesc că va veni ziua când puterea supremă, puterea prezidențială din Rusia, nu va mai fi personificată, dacă pot spune așa, că nu va mai fi legată de un anume individ”, a spus Putin. ”Însă asa a fost până acum în istoria noastră și trebuie să ținem cont de asta”.

Amendamentul votat în Dumă și „discursul de acceptare” al lui Putin par să infirme informațiile cum că președintele rus ar fi grav bolnav. Sunt informații lansate de analistul rus Valeri Solovei. Însă Solovei a mai spus asta și în urmă cu trei ani, iar același analist spunea că Putin va deveni președinte al unui Consiliu de Stat reformat, cu mult mai multa putere, pe modelul kazh, iar pentru aceasta este nevoie de modificări constituționale. Soilovei s-a înșelat – modificările constituționale au venit, însă pentru menținerea lui Putin la președinție.

În ianuarie, atunci când a criticat guvernul lui Dmitri Medvedev, care a demisionat imediat, și a propus mai multe amendamente la Constituție, Vladimir Putin lăsa în continuare să planeze o întrebare. Ce se va întâmpla în 2024, atunci când expiră al doilea său mandat consecutiv? Atunci, pe 15 ianuarie, Putin a vorbit despre o serie de modificări ale constituției pentru a spori puterile Dumei de Stat și ale Consiliului de Stat, dar și pentru limitarea prerogativelor președintelui. Mișcarea surprinzătoare de la Moscova era atunci catalogată în presa internațională ca o pregătire a tranziției puterii in Rusia.  Scenariul ar fi fostr cel din Kazahstan – trecerea lui Putin, în 2024 în fruntea Consiliului de Stat (cum a controlează acum Kazahstanul Nursultan Nazarbaev cu al său Consiliu de Securitate, după ce și-a dat demisia din funcția de președinte). Un alt scenariu era încheierea Uniunii Statale Rusia-Belarus, cu Vladimir Putin președinte.

Ce s-a întâmplat miercuri în Duma de Stat arată că așa-zisa ”operațiune succesorul” nu va fi încă lansată. La 83 de ani, Valentina Tereșkova, prima femeie cosmonaut, care acum este deputată în Dumă, a propus votul pe amendamentul care i-ar permite lui Putin să rămână la putere. ”De ce trebuie să inventăm atâtea mișcări complicate”, a spus Tereskova.

Într-adevăr, la aproape două luni după dezbaterea pentru modificarea Constituției Federației Ruse inițiată de Putin, în Dumă s-au adoptat amendamente pentru introducerea în legea fundamentală a definirii familiei ca uniune dintre un bărbat și o femeie, a proclamării culturii ruse și a limbii ruse ca factori formatori ai statului, a interdicției de a contesta istoria oficială a victoriei în Al Doilea Război Mondial, însă rămânea marea întrebare legată de anul 2024. Iar răspunsul a venit prin amendamentul propus de Tereșkova și votat apoi de parlamentari.

Dacă va trece de Curtea Constituțională și de referendumul constituțional care ar trebui să aibă loc pe 22 aprilie, Constituția astfel amendată i-ar permite lui Putin să rămâna la putere până în 2036. Ar împlini atunci 83 de ani, din care 37 petrecuți în fruntea țării.