O bancă din SUA plătește peste 250 de milioane de dolari pe an pentru medicamentele de slăbit ale angajaților

O bancă investește peste 250 de milioane de dolari anual în medicamente de slăbit pentru angajați, considerând că măsura poate îmbunătăți sănătatea personalului și reduce costurile medicale pe termen lung.

O bancă din SUA plătește peste 250 de milioane de dolari pe an pentru medicamentele de slăbit ale angajaților

O bancă investește peste 250 de milioane de dolari anual în medicamente de slăbit pentru angajați, considerând că măsura poate îmbunătăți sănătatea personalului și reduce costurile medicale pe termen lung.

O instituție financiară din Statele Unite alocă anual peste 250 de milioane de dolari pentru acoperirea costurilor medicamentelor de slăbit destinate angajaților. Conducerea consideră că investiția contribuie la îmbunătățirea stării de sănătate a personalului și la reducerea cheltuielilor medicale pe termen lung.

Bank of America alocă anual peste 250 de milioane de dolari pentru acoperirea costurilor medicamentelor destinate tratării obezității în rândul angajaților săi, considerând că investiția va aduce beneficii pe termen lung atât pentru sănătatea personalului, cât și pentru reducerea cheltuielilor medicale. Decizia vine într-un context în care tot mai multe companii din Statele Unite reevaluează modul în care finanțează tratamentele cu medicamente din clasa GLP-1, precum Ozempic, Wegovy sau Mounjaro.

Directorul general al băncii, Brian Moynihan, a declarat că această cheltuială era aproape inexistentă în urmă cu patru sau cinci ani, însă în prezent reprezintă aproximativ 13% din bugetul anual de peste 2 miliarde de dolari destinat serviciilor medicale pentru cei aproximativ 211.000 de angajați ai instituției financiare. Potrivit acestuia, efectele asupra stării de sănătate a personalului sunt deja vizibile, motiv pentru care banca consideră că investiția este justificată.

Medicamentele GLP-1 au devenit extrem de populare

Medicamentele GLP-1 au devenit extrem de populare în ultimii ani datorită eficienței lor în tratarea obezității și a diabetului de tip 2. Totuși, costurile ridicate au determinat numeroși angajatori americani să reducă sau chiar să elimine decontarea acestor tratamente din pachetele de beneficii oferite salariaților. În cazul Bank of America, conducerea susține că o populație mai sănătoasă înseamnă, pe termen lung, mai puține concedii medicale, o productivitate mai mare și costuri reduse pentru alte tratamente.

Pe lângă acoperirea costurilor medicamentelor, banca le oferă angajaților și programe de consiliere privind alimentația, monitorizarea pierderii în greutate și adoptarea unui stil de viață sănătos. Reprezentanții instituției spun că tratamentul medicamentos trebuie însoțit de schimbări comportamentale pentru a avea rezultate durabile.

Brian Moynihan a precizat că instituția își folosește dimensiunea și puterea de negociere pentru a obține prețuri mai mici de la producătorii de medicamente și de la administratorii programelor de beneficii farmaceutice. Astfel, banca încearcă să limiteze impactul financiar al acestor tratamente, fără a restrânge accesul angajaților care au nevoie de ele.

Potrivit unui sondaj publicat de International Foundation of Employee Benefit Plans, 36% dintre angajatorii din Statele Unite acoperă în prezent costurile medicamentelor GLP-1 atât pentru diabet, cât și pentru obezitate. În același timp, aceste tratamente reprezintă, în medie, 11,4% din totalul cheltuielilor medicale suportate de angajatori în 2026, comparativ cu doar 6,9% în 2023, ceea ce evidențiază ritmul accelerat de creștere al costurilor.

Interesul pentru aceste medicamente este în continuă expansiune

Interesul pentru aceste medicamente este în continuă expansiune la nivel mondial. Producătorii Eli Lilly și Novo Nordisk încearcă să extindă accesul la tratamente prin programe dedicate angajatorilor, iar unele state analizează posibilitatea rambursării lor pentru anumite categorii de pacienți. Specialiștii consideră că, deși costurile sunt ridicate, reducerea complicațiilor asociate obezității ar putea genera economii importante pentru sistemele de sănătate și pentru marile companii pe termen lung.

Mounjaro. Șapte mituri desființate de medicul diabetolog

Distribuie articolul pe:

2 comentarii

  1. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, pe 26 iulie 1945, guvernele Statelor Unite, Marii Britanii și Chinei au semnat Declarația de la Potsdam, care impunea Japoniei capitularea necondiționată și imediată. Împăratul japonez Hirohito a respins ultimatumul.
    Pentru a intimida guvernul japonez și a demonstra lumii semnificația și pericolul utilizării armelor nucleare, președintele american Harry Truman a aprobat ordinul de bombardare a orașelor japoneze.
    În dimineața zilei de 6 august 1945, un bombardier american B-29, condus de Paul Tibbets, a lansat o bombă de la o altitudine de 9 km. Aproximativ 45 de secunde mai târziu, un fitil declanșat a detonat muniția cunoscută sub numele de Little Boy.
    Statele Unite nu și-au cerut niciodată scuze pentru acțiunile lor și nu au de gând să o facă în viitor.

  2. scarbita de statstici si de cum se prezinta angajatii ,3 din 4 americani sunt obezi,1 din 8 obezitate morbida ..cat sa mai suporte si banca Bank of America..baga in salariati pilule pana ii ghiftuie ,nu se uita la bani

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.