Europa intră în iarnă cu rezerve reduse de gaze. Prețurile au crescut cu 150% într-un an

Europa intră în sezonul rece cu rezervele de gaze la 69% din capacitate, iar prețurile au crescut cu 150%.

Europa intră în iarnă cu rezerve reduse de gaze. Prețurile au crescut cu 150% într-un an

Rezervele de gaze ale Europei înaintea sezonului rece sunt mult sub media ultimilor cinci ani Sursa FOTO: OMV Petrom

Europa intră în sezonul rece cu rezervele de gaze la 69% din capacitate, iar prețurile au crescut cu 150%.

Europa se apropie de sezonul rece cu rezervele de gaze naturale la un nivel de doar 69% din capacitate, cu mult sub media ultimilor cinci ani. Situația este generată de întârzierile majore în refacerea stocurilor și de prețurile ridicate de pe piețele internaționale, alimentate de tensiunile geopolitice.

Europa intră în noul sezon rece confruntându-se cu o situație delicată pe piața energetică, având în vedere că depozitele de gaze naturale sunt umplute în proporție de numai 69%. Acest procent se situează cu mult sub media de 85% înregistrată în mod obișnuit în această perioadă a anului de-a lungul ultimilor cinci ani. Prețurile ridicate la gaze, motorină și alți combustibili amplifică presiunile economice și politice asupra guvernelor statelor membre, conform  Digi24.

Întârzieri majore în Germania și Țările de Jos

Germania și Țările de Jos, care dețin împreună 35% din totalul capacității de stocare a Uniunii Europene, se află pe lista statelor cu cele mai mari întârzieri în procesul de refacere a rezervelor. Nivelul scăzut de aprovizionare este rezultatul direct al prețurilor ridicate provocate de perturbările asociate conflictului din Orientul Mijlociu dintre SUA-Israel și Iran. Acești factori au determinat companiile să ezite în achiziționarea de resurse, iar guvernele nu au impus atingerea țintelor naționale stabilite inițial.

Strategia economică inițială s-a bazat pe premisa că tensiunile geopolitice izbucnite la sfârșitul lunii februarie se vor atenua rapid, permițând refacerea stocurilor la costuri mult mai reduse. Cu toate acestea, amânarea constantă a achizițiilor a generat efecte inverse. Specialiștii avertizează că fiecare lună de întârziere accentuează presiunea pe prețuri pe măsură ce cererea crește odată cu sosirea iernii.

Scumpiri majore pe piața combustibililor

Pe fondul acestor vulnerabilități, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a ajuns la 81 de euro/MWh, marcând o creștere de 150% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Analiștii financiari estimează că, în funcție de evoluția temperaturilor, cotațiile ar putea urca până la 100 de euro/MWh.

Presiunile din piața energetică afectează și alți combustibili esențiali. După ce cotația petrolului a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, prețurile la pompă au înregistrat scumpiri considerabile în Uniunea Europeană: benzina este cu 24% mai scumpă, motorina cu 38%, iar combustibilul destinat aviației a crescut cu peste 100%. Experții avertizează că, în cazul unei ierni normale, rezervele s-ar putea epuiza rapid, menținând piețele sub presiune și pe parcursul anului viitor.

Impactul asupra inflației și a politicii monetare

Situația rezervelor energetice reprezintă un motiv de îngrijorare și pentru Banca Centrală Europeană (BCE). Studiile economice arată că scumpirile gazelor au efecte inflaționiste mult mai persistente comparativ cu șocurile temporare ale prețului petrolului, influențând direct indicatorii de bază urmăriți de autoritățile monetare.

În acest context, investitorii anticipează că BCE ar putea fi nevoită să majoreze dobânzile de referință de mai multe ori pentru a contracara efectele inflației energetice. Sectoarele economice cele mai expuse riscurilor majore includ industria chimică, industria auto, transportul aerian și producătorii de materiale de construcții. Totodată, presiunea economică se reflectă și pe scena politică, unde partidele extremiste sau antisistem câștigă teren pe fondul nemulțumirilor legate de costul ridicat al vieții și de securitatea aprovizionării cu energie.

Distribuie articolul pe:

5 comentarii

  1. Gâgă dixit: Pai de ce nu sunt suficiente rezervele? Doar am cumparat gaze de aceiasi bani ca si anul trecut!

  2. Pai?
    UE a renuntat la energia ieftina la dispozitie in motive ideologice. Ca si RO inainte de ’90.
    Energia din SUA sau Golf oricum e mai scumpa ca cea la care s-a renuntat. Ceva adus pe vapor intotdeauna costa mai mult ca transportat pe conducte.
    Dar ideologia bate ratiunea, nivelul de trai , competivitatea.
    Astia de conduc azi UE si tarile membre sigur ar fi fost apreciati conducatori si in Romania dinainte de ’90.

  3. Expertii avertizeaza ca in 21 feb 2026 erau distruse de trei ani conductele Nord Stream, Venezuela schimbase stapanul si urma atacul asupra Iranului chiar a adoua zi! V-a luat sapte luni sa intelegeti ca nu mai aveti resurse ca sa platiti triplu! Asa chiar nu mai e dependenta! Si vanzatorul scumpeste energia odata cu armamentul!

  4. Strategia guvernului Bolojan, productie si rezerve reduse, si consumuri dublate pentru a le scumpi.

  5. dar suntem „independeti” energetic… nu mai platim pentru gazul rusesc sa sprijinim „agresiunea”, dar cumparam GNL de la licuriciul care vinde armament din „arsenalul democratiei” pentru genocidul din Gaza, Liban, Yemen si atacarea Iranului. Ipocrizia e singurul lucru care mai defineste azi „valorile europene” si „Vestul civilizat”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.