Muntenegru se află „pe drumul bun” către o aderare în 2028, spune un raport al Comisiei Europene privind extinderea. Executivul comunitar încurajează Ucraina să accelereze reformele necesare aderării la UE.
Comisia Europeană (CE) salută în acest raport anual privind extinderea – în care prezintă bilanţul negocierilor purtate de către toate ţările candidate la aderarea la UE – progresele realizate de cel puţin patru dintre aceste ţări candidate – şi anume Republica Moldova, Ucraina, Albania şi Muntenegru.
Muntenegru, la un pas de aderare
Comisia stabileşte, cu scopul de a le încuraja mai bine, obiective precise de atins în 2027, menite să faciliteze negocierile.
Muntenegrul este – de departe – cel mai aproape de aderarea la UE, se arată în raport.
Țara cu 600.000 de locuitori a încheiat negocierile de aderare şi are toate şansele să adere la UE în 2028, după semnarea tratatului aderării sale „începând de anul viitor”, spune un oficial al Comisiei citat de AFP.
Muntenegru ar putea adera la UE în 2028 dacă semnează tratatul în iunie 2027. Cererile Croației ar putea reprezenta un obstacol.
În ritmul actual al negocierilor, țara va fi pregătită să semneze un tratat de aderare încă din iunie 2027. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat acest lucru în timpul unei prezentări a raportului Comisiei Europene privind țările candidate la UE.
Obstacole în calea Muntenegrului către UE
Unul dintre obstacolele în calea aderării Muntenegrului ar putea fi relațiile sale cu Croația — singura țară vecină membră a Uniunii Europene.
Țările au fost în conflict în timpul destrămării Iugoslaviei în anii 1990. La acea vreme, voluntarii muntenegreni au ocupat partea de sud a Croației și au luat parte la asediul Dubrovnikului.
Croația a înmânat Muntenegrului o listă de condiții pentru finalizarea negocierilor de aderare, majoritatea vizând evenimente din acea perioadă.
Prim-ministrul Muntenegrului, Milojko Spajić, a numit aceste cerințe realizabile și a spus că procesul demonstrează posibilitatea reconcilierii în regiune.
Comisarul european Marta Kos a recunoscut, de asemenea, că negocierile au fost dificile, dar a subliniat că acestea se îndreaptă în direcția corectă.
În același timp, un viitor tratat privind aderarea Muntenegrului ar putea prevedea anumite garanții, inclusiv restricții privind dreptul de veto. Acest lucru este legat de îngrijorările că extinderea UE ar putea îngreuna adoptarea deciziilor comune, multe dintre acestea necesitând sprijinul unanim al tuturor statelor membre.
Prim-ministrul croat, Andrej Plenković, a declarat că atitudinile față de extinderea Uniunii Europene au devenit mai bune și că disponibilitatea instituțională de a accepta noi membri a crescut.
De asemenea, el a reafirmat sprijinul pentru aderarea țărilor candidate, pe baza fiecăreia dintre realizările lor individuale.
Plutonul Albania, Republica Moldova, Ucraina
Potrivit aceluiași raport, Albania ar putea să încheie negocierile de aderare în 2027, Republica Moldova cel mai probabil la începutul anului 2028, iar Ucraina la finele aceluiași an. Cu precizarea că Kievul ar trebui să-și „accelereze” reformele pentru a putea respecta calendarul de aderare.
Comisia Europeană a declarat că procesul de aderare a Moldovei nu va mai fi legat de integrarea europeană a Ucrainei.
Anterior, unele state ale UE au pledat pentru aderarea simultană a celor două țări. Cu toate acestea, ritmul de implementare a reformelor europene de către Ucraina a încetinit în acest an, în special din cauza intensificării agresiunii rusești.
„Acesta este un proces bazat pe merit”, a subliniat Marta Kos.
Sigur că totul depinde de acordul unanim al statelor membre, de ratificarea fiecăruia dintre tratatele de aderare pe cale parlamentară sau prin referendum.
Punct de cotitură, alegerile din 2027
Seria de alegeri care urmează să aibă loc în 2027 îi îngrijorează, însă, pe apărătorii unei Uniuni Europene cu 30 sau 35 de state membre.
Candidata extremei drepte în alegerile prezidenţiale franceze din primăvara lui 2027, Marine Le Pen, a anunţat, într-o vizită recentă la Bruxelles, că se va opune, în cazul în care va fi aleasă preşedintă, – oricărei extinderi – a Uniunii Europene.
Comisia Europeană constată, de asemenea, impasul în care se află negocierile cu Georgia sau Macedonia de Nord.
Macedonia de Nord a obținut unele succese, Bosnia și Herțegovina și Kosovo au făcut progrese limitate, în timp ce Serbia, Georgia și Turcia s-au îndepărtat tot mai mult de statutul de membru în anumite privințe, a spus comisarul european pentru Extindenre, Marta Kos.
Ea se arată, în schimb, mai optimistă în privinţa Serbiei ale cărei înclinaţii proruse au frânat negocierile până la alegerile din 25 octombrie. Acestea oferă o „oportunitate de a reporni pe baze noi”, a mai spus oficialul UE.