În cursul serii de luni, 8 august, 83 de mineri de la Exploatarea de Uraniu Crucea din cadrul Companiei Naţionale a Uraniului s-au blocat în subteran şi au declanşat greva foamei, având solicitări de ordin salarial şi contract de muncă pe minim trei-patru ani.
Protestul vine după ce compania, controlată de statul român, prin Ministerul Energiei, a decis să închidă temporar mina Crucea-Botușana, considerată o exploatare neeconomică, și să se concentreze pe începerea exploarării de la Tulgheș-Grințies. Sindicaliştii susţin că lipsa fondurilor îi împiedică să îşi desfăşoare activitatea şi că nu există posibilitatea de plată a salariilor pentru angajaţi.
Mai mult, dacă cele 67 de tone de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu aflate pe platforma de la Feldioara nu vor fi procesate până în septembrie, când materialul devine neconform, există posibilitatea poluării râurilor cu substanţe toxice. „Problema gravă este că noi nu mai avem fonduri, există imposibilitatea de a plăti salariile şi există posibilitatea să ni se taie curentul, iar în momentul în care se taie curentul la Feldioara se pot revarsă apele în Olt, contaminăm Oltul cu uraniu”, a declarat Claudiu Damian, vicepreşedintele Sindicatului Exploatare-Preparare Uraniu (SEPU). Conform acestuia, Bucureștiul a cerut să se facă un program de restructurare.
“Noi am înţeles că trebuie de la 1150 de angajaţi să se ajungă la 750. Acum vin cu tot felul de scenarii, să se ajungă la 300. Dacă se va ajunge cu 300 de oameni în toată compania, asta înseamnă închidere, e clar. S-au tot făcut întâlniri, dar degeaba. Nu ne ajută. (…) Având materialul ăla pe platforma în valoare de 47 de milioane de lei, mare parte din acei bani, undeva la 40 de milioane de lei se întorc înapoi la bugetul de stat în secundă următoare. Datoria ministrului (Victor Grigorescu, n.r.) e să aducă bani la bugetul de stat. Noi rămânem cu foarte puţin din vânzarea acestui material”, susține Damian.
De un an de zile, CNU se află în derivă după ce a pierdut contractul cu cel mai important client, Nuclearelectrica, operatorul reactoarelor 1 și 2 de la centrala atomoelectrică de la Cernavodă. Reprezentanții Ministerului Energiei susțin că singurul producător de uraniu din țară se confruntă cu probleme economice, penale și cu practici antiperformanță. Au fost sesizate neconcordanțe între situațiile reale și cele raportate în timpul controalelor efectuate de către Curtea de Conturi, s-a semnalat o secretizare excesivă a companiei, care au dus la ascunderea unor date și s-a pierdut contractul cu principalul client, Nuclearelectrica. Până în anul 2011, activitatea de extragere și prelucrare a uraniului a fost subvenționată de stat cu procente de 55-75% din valoarea costului de producție.
Odată cu dispariția subvenției, conducerile care s-au succedat nu au identificat la timp soluțiile corecte pentru continuarea activității în termeni competitivi. Practica incorectă a fost identificată de Curtea de Conturi în luna mai a anului 2012, însă această formă de management a continuat și între octombrie 2012 și decembrie 2015. La data de 17 noiembrie 2015, la preluarea mandatului de ministru al Energiei de către Victor Vlad Grigorescu, societatea se afla într-o situație complexă.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis irevocabil să mențină măsurile cu un impact financiar major, dispuse de Curtea de Conturi prin decizia din 2012, care obligau societatea la plată către bugetul de stat a sumei de aproximativ 3,5 milioane de lei. Suplimentar, se află pe rol un proces similar, aferent perioadei 2012-2014, având ca obiect contestarea unui raport al Curții de Conturi, în care se stabilește că veniturile cuvenite Bugetului de Stat au fost diminuate cu aproximativ 251 de milioane de lei, se arată într-o informare a Ministerului Energiei.
Luând în considerare decizia ÎCCJ, CNU a încercat să actualizeze prețul cu care furniza dioxid de uraniu către Societatea Națională Nuclearelectrica, operatorul celor două reactoare nucleare de la Cernavodă, mărindu-l cu aproximativ 75%.
Noul preț nu a fost acceptat de SNN, astfel că acel contract a fost reziliat. În aceste condiții, CNU a rămas fară principala sursă de venit, cu o perspectivă minima de redresare. CNU a terminat anul 2015 cu o pierdere de aproximativ 21 de milioane lei. Reprezentanţii Nuclearelectrica au spus în luna februarie că motivul rezilierii contractului cu Compania Naţională a Uraniului este preţul mult prea mare al combustibilului nuclear. Din 2014 până în luna noiembrie 2016, CNU a livrat pulbere sinterizabila de UO2 la preţul de 475 lei/kg. În noiembrie, CNU a condiţionat continuarea livrării de UO2, solicitând o creştere cu 76% a preţului.
În aceste condiţii, Nuclearelectrica a iniţiat în luna decembrie 2015 o procedura competitivă de urgenţă între doi furnizori calificaţi, CNU şi o firma din Canada-Cameco Inc Canada. Oferta câştigătoare a fost cea a firmei din Canada. În luna ianuarie 2016, componența Consiliului de Administrație a fost modificată. La conducerea Companiei a fost numit un nou director general, în persoana domnului Gelu Agafiel Mărăcineanu. Imediat, au fost realizate o serie de verificări și analize care au relevat aspectele semnalate ca incorecte în managementul companiei.
Au fost stabilite două direcții de acțiune: identificarea problemelor care au dus la situația în care se află compania și găsirea de soluții care să permită funcționarea corectă a companiei, în condițiile date de piața concurențială și în lipsa oricăror subvenții.
Astfel, principalele măsuri adoptate au în vedere: identificarea rolului CNU și a potențialului de a-și îndeplini obiectul de activitate; renunțarea la exploatarea neeconomică de la Crucea-Botușana și închiderea temporară a acesteia; demararea activităților necesare începerii exploatării de la Tulgeș – Grințieș; restructurarea companiei în raport de noile obiective; modernizarea proceselor de producție pentru creșterea randamentelor; actualizarea și modernizarea procedurilor și a proceselor manageriale. La capitolul probleme identificate, pe lângă relevarea situației tehnico-economice existente și a deficiențelor manageriale, au fost identificate o serie de practici antiperformanță. Aici este de semnalat secretizarea excesivă a activităților companiei, secretizare care a mers până la ascunderea nejustificată a unor date care erau necesare în activitatea societății care asigură auditul financiar al CNU.
Astfel, sub pretextul că Decizia Curții de Conturi din 2012 este clasificată „secret de serviciu”, aceasta nu a fost cunoscută de auditorul extern. Această situație degrevează auditorul extern de responsabilitățile pe care în mod uzual le are. O altă problemă identificată este reprezentată de practica raportărilor incorecte față de organele de control. Astfel, au fost sesizate neconcordanțe între situațiile reale și cele raportate în timpul controalelor efectuate de Curtea de Conturi. Și acest aspect a fost adus la cunoștința organelor de cercetare penală. În total, conducerea societății a înaintat organelor abilitate 3 sesizări cu privire la fapte de natură penală. În condițiile date, conducerea societății face toate demersurile pentru a poziționa competitiv compania, în raport cu competitorii din piața internațională. Măsurile luate, precum și cele avute în vedere, susținute de acte normative aflate în procesul de aprobare, pot revigora compania și o pot așeza în locul firesc de furnizor de securitate pentru Sistemul Energetic Național.
Societatea extrage acum circa 10% din necesarul de consum naţional, ceea ce înseamnă că restul este livrat din rezerve. În această situaţie s-a ajuns deoarece CNU nu a dechis noi perimetre la timpul potrivit. Reprezentanții Ministerului susțin că situația se va schimba și că în viitor vor apărea noi perimetre de exploatare, însă e nevoie de timp.
În urmă cu câteva săptămâni, CNU primește o gură de oxigen după ce a semnat un contract de 4 milioane de lei cu Nuclearelectrica privind servicii de prelucrare a materialelor nucleare neconforme. În prezent, Nuclearelectrica, companie deținută tot de Ministerul Energiei, are datorii în valoare de 2,5 milioane lei către CNU.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.