O întâlnire cu cartea şi cele o mie de chipuri ale sale

de Magdalena Popa Buluc şi Victoria Anghelescu

Căldură toridă la Bookfest. Criza economică şi-a spus cuvântul, aşa că editorii încearcă fel de fel de strategii pentru atragerea publicului, ajungând şi la reduceri de până la 70%. O plimbare prin pavilioanele Bookfest-ului arată standuri mai puţin fastuoase decât anul trecut, iar în spaţiul consacrat editurilor mici sunt mai puţine prezenţe. Cu toate acestea, târgul îmbie publicul cu peste 250 de evenimente. Editurile se întrec în oferte-chilipir. La multe standuri poţi găsi volume incitante între 5 şi 10 lei. Din păcate, la Humanitas, am observat oferta „Alegi trei, plăteşti două”.

Am descoperit oferte bune la editurile All, Paralela 45 şi Litera, aceasta din urmă practicând reduceri între 55 şi 60%, având şi nenumărate oferte speciale: trei ghiduri turistice, din categoria „Top 10”, cu 50 de lei. Editura Nemira oferă 250 de titluri la preţuri unice de 5 şi 10 lei, cu discounturi, la restul volumelor, de până la 25%. Curtea Veche ne îmbie cu reduceri de 15% pentru volumele noi şi de până la 50% pentru celelalte, pe lângă volumele cu preţuri de 5 şi 10 lei.

Polirom vine cu 100 de titluri la preţ unic de 9,99 lei, iar Editura RAO, cu discounturi de până la 30%, în cazul enciclopediilor. Lectura unei cărţi dă naştere unui spaţiu interior şi eliberează cititorul de conjucturile realităţii. Din nefericire, fie din cauza crizei, fie din cauza căldurii, până astăzi n-a fost aceeaşi afluenţă de public ca în anii anteriori.

Specialişti în jocuri de putere şi dragoste, dileme morale

Standul Editurii All (excelenţă în cartea academică şi educaţională) s-a bucurat de o deosebită afluenţă de public. Colecţia de literatură universală îşi propune să stabilească o legătură între clasic şi contemporan, de la clasicii care locuiesc „sub acoperire” în lumea contemporană (Henry Fielding, John Galsworthy, George Elliot, Jane Austin, Cesare Pavese) până la contemporani marcanţi (Nadine Gordimer, Iuri Andruhovici, Anita Shreve, Cecelia Ahern), specialişti în jocuri de putere, crize sociale, natură umană, dileme morale şi cunoaştere de sine.

Dintre noutăţile lansate, amintim: bestsellerul mondial, romanul de inspiraţie autobiografică, „Shantaram”, în care autorul australian Gregory David Roberts spune povestea unui bărbat neobişnuit, care a fost timp de zece ani unul dintre cei mai vânaţi oameni din lume. Este o poveste captivantă despre dependenţă şi eliberare, despre pasiune şi trădare, despre revoluţie şi curaj. Să minţi, să ucizi, să furi, să evadezi. În viaţa literară ele te pot duce la celebritate. A

cest roman, în curs de ecranizare la Studiourile Warner Bros., cu Johnny Depp şi Amitabh Bachchan în rolurile principale, este cartea preferată a Madonnei, tradusă în peste 40 de limbi, în 180 de ţări. Australianul cunoscut sub numele de Lin evadează şi se stabileşte la Bombay, unde numele său va deveni Shantaram. Învaţă hindi şi marathi, deschide un adăpost pentru cei săraci. Fără casă, familie sau identitate, îşi face ucenicia în rândurile Mafiei locale, o lume a cerşetorilor şi gangsterilor, a prostituatelor şi înţelepţilor, a actorilor.

„Cartea viitorului” de Cecelia Ahern se dovedeşte un volum plin de suspans şi de mister, despre secretele de familie şi puterea de a schimba destinul, o poveste de suflet în care este strecurat un strop de magie. O adolescentă, Tamara Goodwin, este răsfăţata care a avut mereu tot ce şi-a dorit. A crescut într-o vilă luxoasă, cu plajă privată, cu un dressing cu haine de firmă şi cu jacuzzi. Când, pe neaşteptate, tatăl ei moare, viaţa Tamarei şi a mamei sale se schimbă dramatic. Îngropate în datorii, ele sunt nevoite să se mute la ţară. Într-o bună zi, un autobuz cu o bibliotecă ambulantă trece pragul domeniului Kilsaney. Privirea Tamarei cade asupra unui volum legat în piele, cu lacăt şi încuietori aurite. Ceea ce descoperă acolo îi taie răsuflarea şi îi zguduie lumea din temelii.

Aceeaşi autoare semnează şi volumul „Cadoul”, în care construieşte o parabolă a vieţii moderne, trepidante, cu un mesaj emoţionant plin de înţelepciune şi speranţă. Romanul a fost nominalizat la Irish Book Award şi a ocupat locul al doilea în topul vânzărilor de carte din Marea Britanie. Şi tot ea este cea care-şi pune amprenta pe volumul „Mulţumesc pentru amintiri”, emoţionant şi amuzant, povestea de iubire a doi străini aflaţi într-un moment de cumpănă. Viaţa cuiva ar putea depinde de tine chiar în acest moment. Iată argumentul care, într-o bună zi, îl convinge pe Justin Hitchcock să doneze sânge.

Romanul „Vei fi acolo?” este o întâlnire uluitoare, o poveste de dragoste tulburătoare, un suspans care te ţine cu răsuflarea tăiată. „Vei fi acolo?” încearcă să răspundă la o întrebare pe care ne-am pus-o de multe ori: dacă ne-am putea întoarce în timp, am avea curajul să ne îndreptăm cele mai mari greşeli? Ne-am putea asuma riscul deturnării propriului destin? Dacă ţi s-ar putea împlini o singură dorinţă, care ar fi aceea? Un singur gest, şi totul ar fi putut arăta altfel. Cine n-a visat să poată reveni în acel moment hotărâtor din trecut când fericirea era încă posibilă. Pentru Elliott, chirurgul pasionat de meseria sa, răspunsul nu poate fi decât unul singur: să dea timpul înapoi pentru a putea împiedica moartea femeii iubite.

Acest roman, vândut în aproape un milion de exemplare şi tradus în 20 de limbi, este o întoarcere în timp emoţionantă, o poveste despre speranţă şi prietenie, despre destin, regrete şi salvare. Autorul volumului, Guillaume Musso, este unul dintre cei mai populari scriitori francezi contemporani, care se prezină simplu „născut la Antibes, romancier”. Ideea romanului care i-a adus celebritatea i-a venit după ce a trecut printr-o experienţă terifiantă: la 24 de ani a suferit un grav accident de maşină care l-a făcut să reflecteze la sensul vieţii. Cărţile sale vândute în şase milioane de exemplare au fost traduse în 40 de limbi.

Un om va dezvălui cea mai mare conspiraţie a lumii. „Marioneta” de Robert Harris, roman ecranizat în regia lui Roman Polanski, cu Pierce Brosnan şi Kim Cattrall, film premiat cu Ursul de Argint la Festivalul de Film de la Berlin, este scris cu o rară măiestrie în împletirea genurilor antic şi modern. „Incitant până la incadescenţă… Harris îşi deschide la maximum supapele geniului său de povestitor de suspans”, afirma Peter Kemp în „Sunday Times”. Ce-ai face dacă într-o bună zi ţi s-ar propune rolul de scriitor fantomă? Dar atunci când ai afla că angajatorul este chiar prim-ministrul Marii Britanii şi că, pentru a-i scrie memoriile, ai beneficia de o sumă exorbitantă şi de condiţii de lucru de vis? Şi cine este cu adevărat Marioneta? Vei afla răspunsul la aceste întrebări şi la tot atâtea mistere în acest volum, cu enigme rezolvate magistral din punct de vedere literar.

„Relaţii exuale” e un roman cu final într-adevăr fericit: acolo unde alte poveşti de dragoste se sfârşesc, acesta abia începe. Cum întreţii o relaţie bună? Ce faci în momentul în care rămâi în pană de iubire? Ce mai rămâne de făcut în clipa în care se termină o relaţie? Michael Birbaek a scris această carte fermecătoare şi în acelaşi timp emoţionantă despre dragoste în raport cu despărţirea.

„Moscoviada” este cel mai cunoscut roman al lui Iuri Andruhovici, care vorbeşte despre naţionalismul pătimaş, kitschul şovin, presiunea ideologică – toate aceste spectre prind din nou viaţă în Moscova, simfonie cacofonică de adio la adresa Uniunii Sovietice, plină de sarcasm şi de umor grotesc.

„Istoria filosofiei” este o lucrare monumentală, în 11 volume, inclusă ca titlu de referinţă în orice bibliografie academică de specialitate. Începând cu filosofia din Grecia şi Roma antică, excursul analitic trece prin filosofia medievală, cea renascentistă, prin raţionalism, empirismul englez, filosofia Luminilor, filosofia clasică germană, filosofia analitică, pentru a ajunge la filosofia secolului al XX-lea. Cuprinzând deopotrivă curente şi gânditori din toate epocile şi spaţiile culturale, această întreprindere masivă impresionează prin erudiţie, deschidere, respingerea tabuurilor.

Mister şi romance, eseu politic şi ruleta românească

Editura RAO, recunoscută pentru ştiinţa de a alege cele mai interesante oferte ale literaturii contemporane şi pentru ţinuta elegantă, cu aspect occidental al volumelor sale, a trezit şi de această dată intersul publicului care a năvălit la standul său.

„Marian Nazat este un condei. Venind dintr-o altă profesie şi dintr-o altă zonă de preocupări, combustibilul vocaţiei sale, care l-a împins aici, mai este confirmat odată. Fiinţa lui, formată pe alt calapod, nu s-a putut împotrivi. Calitatea lui de Sherlock Holmes autohton şi celebritatea dobândită îi puteau fi de ajuns pentru o carieră de succes”, comenta Lucian Avramescu în prefaţa volumului „România oranj”. Iată cum îşi începe Marian Nazat cartea: „Nu ştiu dacă această Românie este mai bună sau mai rea decât celelalte, dar ea există şi îi sunt eu contemporan şi cronicar. Un cronicar imperfect şi precar, fireşte, aidoma imperfecţiunilor şi precarităţii societăţii pe care o descriu frust, sentimental, ironic, cinic, intolerant, revoltat şi sincer”.

În acest volum de eseuri, juristul Marian Nazat străbate cu luciditate locuri şi vremuri familiare, presărate cu personaje şi evenimente din viaţa politică, socială şi culturală a României de ieri şi de astăzi. Printre rândurile copleşite de privirea critică a scriitorului matur, îndreptată cu predilecţie asupra instituţiilor statului şi a unui preşedinte ales sub steagul portocaliu al democraţiei, se strecoară aproape şoptit ecoul nostalgiei sale faţă de lumea inocentă a copilăriei.

Eveniment Twilight – Eclipsa: lansarea ultimului volum, „Noua şi scurta viaţă a lui Bree Tanner”, al atât de îndrăgitei de publicul tânăr Stephenie Meyer, autoarea fenomenalei „Saga Amurg” (care a fost vândută în peste 50 de ţări şi în peste 100 de milioane de exemplare). Romanele ei au obţinut atât recunoaşterea publicului, cât şi a criticii: 30 de săptămâni pe locul întâi al topului „New York Times, Best Selling Series”, 75 de săptămâni pe lista „USA Today” şi recomandarea „New York Times Authors Choice”. Meyer s-a transformat la fel ca vampirii ei în ceva rar şi mai mult decât uman. „Oamenii nu mai vor doar să citească romanele sale, ei vor să intre în ele şi să locuiască acolo”, aprecia jurnalistul de la „Times”.

În „Noua şi scurta viaţă a lui Bree Tanner” vă veţi întâlni cu aceeaşi combinaţie irezistibilă de pericole, mister şi romance. Scriitoarea spune povestea devastatoare a unei armate de nou-născuţi care se pregătesc să-i atace pe Bella, Swan şi familia Cullen, totul culminând într-un final de neuitat.

Apreciata scriitoarea spaniolă Rosa Montero, medaliată cu numeroase distincţii pentru cariera jurnalistică, dar şi pentru numeroasele ei romane – „Premiul Primavera de Narrativa”, „Que Leer”, pentru cel mai bun roman din Spania şi „Premiul Ginzane Cavour” pentru cel mai bun roman străin în Italia (2005) -, prezentă la Târgul de Carte Bookfest, declara: „Romanele sunt visurile omenirii. Fără asemenea visuri am fi cu toţii şi mai nebuni, şi mai ignoranţi. Romanele urmăresc vicisitudinile societăţii, aşa cum pielea se mulează pe trup… Criza actuală sfidează viaţa, iar scriitura reflectă această criză fiindcă e chiar pielea vieţii. Pentru mine scrisul e calea către cunoaştere. Într-un anume sens nu scriu pentru a spune ceva sau pentru a face prozeliţi, ci ca să învăţ. Suntem scriitori pentru că avem nevoie să scriem. Când scriu roman vorbesc despre lucruri pe care nu ştiu că le ştiu. Când fac jurnalism, scriu despre lucruri pe care le ştiu”. Dintre numeroasele volume lansate la această editură spicuim „În inima Infernului”, „Ziua amintirilor”, „Povestea regelui străveziu”, „Stăpân iubit”.

Cu siguranţă, „Codul lui Oreste”, scris de omul de televiziune şi specialistul în ezoterism Oreste Tedorescu, este un mare succes de librărie. „Când oamenii gândesc e minunat. Când spun ceea ce gândesc devin puternici, iar când fac ceea ce spun au ajuns înţelepţi. Astfel, dacă ne concentrăm făcându-ne din gând, vorbă şi faptă o Coloană a Infinitului care urcă spre Dumnezeu, vom reuşi să aducem lumina chiar şi în cel mai îndepărtat colţ al universului… Toţi suntem copiii acestei Planete şi împărţim aceeaşi biosferă în care trăim. Respirăm acelaşi aer, folosim aceeaşi apă şi acelaşi pământ. Ne încălzim cu acelaşi sacru foc. De aceea trebuie să trăim în pace”.

De la ideile esenţiale din ezoterism la misterele mărilor, de la rădăcinile Logosului la simbolistica religiilor primordiale, de la Zamolxe şi Pitagora la tărâmurile de dincolo, de la noua ordine mondială şi teoria conspiraţiei la destin, asceză şi regăsirea regatului pierdut până la întrebări despre ce este Kabala şi meditaţii, Oreste Teodorescu ne poartă în istoria lumii, între mondialism şi globalizare, pe drumul evoluţiei spirituale.

Richard Bassett, autorul volumului „Spionul şef al lui Hitler”, scria: „Germania care a intrat în secolul al XXI-lea i s-ar părea lui Canaris o ţară care se conformează, mai mult sau mai puţin, tiparului de civilizaţie occidentală”. O carte captivantă, ce încearcă să desluşească misterul amiralului german, care, într-un fel, a ajutat Marea Britanie şi puterile aliate să câştige Al Doilea Război Mondial, povestea lui Wilhelm Franz Canaris prezintă opţiunile pe care cei aflaţi la putere le-au avut în cel mai greu moment al secolului XX. Volumul nu se opreşte aici, ci înfăţişează traiectoria urmată de Canaris, care, în 1935, a fost numit şef al Serviciului de Spionaj militar german, dar apoi s-a opus planurilor lui Hitler. Şocat de bestialitatea acestuia, de uciderea evreilor polonezi, Canaris a participat activ la efortul de a pune capăt dictaturii şi s-a implicat în organizarea unei lovituri de stat (eşuată), menită să-l înlăture pe Hitler de la putere.

„Ruleta românească”, a prozatorului Leo Butnaru, cel care se vrea gladiator de destine, „ridică vâslele şi lasă vântul să te poarte spre limanul Nistrului românesc, spre Delta uimirilor ce le adună Europa lângă Ceatalul Ismail, spre misterele Carpaţilor”, îl caracteriza poetic Fănuş Neagu. Sub aspect tematic, ideatic şi structural, povestirile din „Ruleta românească” ţin de un amplu registru narativ, realiste sau misterioase, din lumea noastră sau din lumi posibile. Povestirile lui Leo Butnaru au ritm, culoare, dar şi un umor irezistibil.

Editurile mai mici au venit la Bookfest cu ceva speranţe şi cu mulţumirea de a vedea publicul căutându-le cărţile. Colecţiile de Beletristică, Artă şi Carte pentru copii ale Editurii Velant au reduceri de până la 30%, cu gândul că toată lumea doreşte să cumpere chiar dacă „situaţia este atât de neagră pe plan social şi economic”, cum aprecia Anca Lepădatu. Câteva volume editate pentru această ocazie atrag în mod deosebit. „Dispariţia lui Richard Taylor”, al tânărului scriitor francez Arnaud Cathrine, urmăreşte rezultatele unei dispariţii inexplicabile. Povestirile succesive ale femeilor din viaţa lui Richard Taylor refac crâmpeie din existenţa personajului, într-un puzzle de umbre şi lumini.

Psihiatrul şi scriitorul Irvin D. Yalom foloseşte, în „Soluţia Schopenhauer”, istoria vieţii şi scrierile filosofului german, pentru a-şi construi comentariile asupra viziunii despre lume a două personaje tragice, ce-şi caută identitatea, pe fondul terapiei de grup. În”Teorema lui Pitagora”, romanul de debut al scriitorului Antoni Casas Ros, distins cu premiul pentru „Cel mai bun roman” în 2008, graniţa dintre ficţiune şi autobiografie este fragilă.

Scriitorul care de 15 ani nu a mai apărut în public, în urma unui accident care l-a desfigurat, oferă, într-o scriitură barocă, o meditaţie asupra posibilităţii sau imposibilităţii individului devenit monstruos de a se adapta la existenţa cotidiană. Editura lansează şi cartea traducătoarei Luminiţa Voinea-Răuţ, „Traducerile din poveste”, situată la limita dintre eseu, memorialistică şi ficţiune. Cei mici se vor bucura de DVD-urile cu „Noddy”, apărute în exclusivitate în România.

Editura Vremea, care şi-a obişnuit cititorii cu colecţii interesante şi incitante speră, după mărturisirea Cristinei Cantacuzino, „Să ne meargă măcar la fel de bine ca anul trecut”. Din oferta editorială se detaşează „Poveşti cu statui şi fântâni din Bucureşti”, care continuă seria Victoriei Dragu-Dimitriu, cu „Domni şi Doamne în Bucureşti”, o nouă carte de Petre Pandrea, „Brâncuşi, Pravila de la Craiova”. Editura recomandă şi romanul „Spre seară”, de Mihai Giugariu. Întâlnim, şi aici, reduceri de 20% la toate cărţile, inclusiv la cele vechi, care au deja un preţ mic.

Primele zile pot fi comparate cu cele ale ediţiei trecute, după afirmaţiile şefului de compartiment, care adaugă: „Ceea ce vom câştiga aici nu va acoperi, în mod cert, decât cheltuiala târgului, fără a socoti sumele necesare pentru tipărirea cărţilor. Acei bani sperăm că se vor recupera tot prin difuzarea prin librării şi cu plata în doi-trei ani”. Editura Paideia speră în „nebunia” finalului de săptămână. La stand sunt expuse opere ale „scriitorilor Editurii”, cum ar fi Corneliu Mircea, cu „Facerea. Tratat despre spirit” sau Radu Drăgan, cu „Piatra filosofală”, spaţiu, spirit şi materie în tratatele alchimice de la sfârşitul Renaşterii.

Un jurnal al scriitoarei israeliene Monica Brătulescu, dispărută anul trecut, invită cititorul să descopere frământările ei din ultimii ani privind literatura, societatea, lumea în întregul ei. Redactorul Eugenia Petre ţine să semnaleze numărul mare de tineri veniţi la târg, care contrazice afirmaţia că noua generaţie a părăsit cartea scrisă pentru lectură online.

Două case de editură, specializate în arhitectură, Simetria şi Capitel, găzduite în spaţii mai mici decât cele de anul trecut, vădesc poziţii uşor diferite faţă de speranţele legate de Bookfest. În timp ce, la Simetria, în primele două zile s-a vândut un singur titlu, Capitel atrage mulţi amatori de carte de istorie şi călătorie, pe primul loc plasându-se „Istoria Hong Kong Macao Taiwan – o ţară, două sisteme”, urmat de „Istoria Tibetului” şi „Istoria arhitecturii româneşti”.

Oamenii simt nevoia să atingă filele unei cărţi, să-i aprecieze frumuseţea şi să simtă mirosul inconfundabil al hârtiei tipărite.