Vizitatorii Castelului Bran se vor întâlni, din 17 iulie 2020, cu personajele întunericului chiar pe timpul zilei! Cine va avea curajul să-și înfrunte fricile va afla de la acestea, la etajul al IV-lea, cine sunt și ce fac, în cadrul expoziției intitulate ”O istorie a spaimelor în Transilvania”.
Este vorba despre o incursiune în istoria miturilor și spaimelor autohtone (simbolurile și semnificația lor) și modul în care au fost reflectate acestea în istoriografia secolului al XV-lea, iar apoi descoperite și valorificate de scriitorul Bram Stoker, în secolul al XIX-lea, creatorul personajului Dracula.
Studiul realizat de coordonatorul științific al proiectului, Dr. Antoaneta Olteanu, profesor la Universitatea din București, scoate la iveală șapte personaje fantastice fundamentale ale spaimelor transilvănene. Moartea, Ielele, Sântoaderii, Solomonarii, Stafia, Strigoii și Vârcolacii ies pentru prima dată la lumină, dornice să-și spună, șoptit sau în gura mare, cum și când au apărut în negura timpului și de ce bântuie casele, sufletele și mințile oamenilor. Ce puteri au, când și cum le pot manifesta asupra muritorilor.
S-au materializat la Castelul Bran ca să reamintească oamenilor de tradițiile strămoșești, de bogăția datinilor și a credințelor transilvănene. Acestor spaime li s-au adaugat, în secolul al XV-lea, scrierile despre cruzimea domnitorului Vlad Țepeș, care au călătorit ca povești de groază până în secolul al XIX-lea, când scriitorul Bram Stoker a creat, pe baza acestora, personajul Dracula.
La etajul al IV-lea, vizitatorii intră în regatul spaimelor mitologiei românești. După cum se știe, noaptea și întunericul compun platforma pe care se amplifică povestea acestor personaje, ca simbol al relelor și spaimelor uitate în negura vremurilor.
Contrastul dintre personajele zilei, care populează Castelul la etajele inferioare, este accentuat de modul de prezentare al acestora din urmă. În spațiul virtual creat la etajul al IV-lea are loc, acum, întâlnirea cu cele șapte ființe fantastice, simbol al spaimei care bântuie în noaptea reală prin Castel.
Acestea se împletesc firesc cu imaginea domnitorului Vlad Țepeș, zugrăvit în cronicile vremii ca un tiran sângeros. Turiștii află acum despre evoluția Contelui de la personaj de literatură romantică englezească, la cea de personaj horror hollywoodian, dar și cum astăzi se întoarce în fața publicului, la Castelul Bran, în forma sa modernă, fantastică. Expoziția explică povestea demonizării domnitorului Vlad Țepeș, ca un răspuns, printre altele, la întrebarea de ce Castelul Bran este considerat refugiul Contelui Dracula.
Secțiunea ”O istorie a spaimelor în Transilvania” face parte din expoziția permanentă a Castelului Bran și poate fi vizitată fără costuri suplimentare. Prin realizarea acesteia, conducerea Castelului Bran a dorit să îmbogățească experiența turiștilor veniți la Bran, să completeze, riguros documentat, povestea fantastică, legendară a vechii cetăți medievale din Transilvania, strâns legată de datinile locului.
Poveste ce prinde viață, la finalul turului, în Tunelul Timpului, loc în care personajele nopții colaborează cu cele istorice în cel mai spectaculos spectacol multimedia care există în spațiul muzeal european.
Secțiunea ”O istorie a spaimelor în Transilvania” este rodul documentărilor și cercetărilor doamnei Antoaneta Olteanu, etnolog și profesor la Universitatea București, și ale doamnei Ana-Maria Altmann, istoric de artă și curatororul expoziției, și a fost pusă în scenă de Eugen Oprina, director artistic.
Numai despre cruzimile lui Vlad Țepeș doamna doctor Antoaneta Olteanu? O hologramă 3D cu inventiva și elaborata execuție a secuilui Gheorghe Doja, (în maghiară Makfalvai Dózsa György) de catre nobilii unguri, cei care zicea domnul premier Victor Orban de curând într-un discurs sun civilizatorii Europei, nu dădea bine la spaime. Tronul înroșit în foc pe care a fost așezat și coroana întoșită care i-au pus-o pe cap ca să-i explodeze creierii erau sigur imagini atractive, fiind în spiritul filmelor cu efecte speciale de spaime și coșmare care se poartă.