Statele UE au căzut cu greu de acord să aloce 750 de miliarde de euro pentru refacerea economiilor europene. Acordul acesta din luna iulie a fost catalogat drept istoric, însă are câteva verigi lipsa. Una dintre ele ține de criteriul respectării statului de drepat pentru accesarea de fiecare stat în parte a acestor fonduri. Pentru a evita un veto din partea Poloniei și Ungariei la acel moment, nu s-au mai stabilit detaliile acestui mecanism, nu s-a stabilit o definiție a ”statului de drept”.
A rămas în sarcina președinției germane a Consiliului UE să vină cu propuneri detaliate în acest sens, care să fie apoi supuse votului. Iar ceea ce a făcut Germania pare să nemulțumească profund ”clubul zgârciților” din UE, cu Olanda, Austria și Finlanda în prim-plan. Detalii din planul german s-au scurs în presă, iar imediat au apărut acuzații ca Berlinul a făcut o concesie mult prea mare așa-ziselor guverne iliberale, din dorința de a ajunge cât mai repede la un acord.
Principala acuzație este că Germania a îngustat mult definiția statului de drept, scrie The Guardian. ”Actuala propunere modifică multe elemente importante. Ea îngustează în mod nejustificat definiția statului de drept, axându-se pe anticorupție și fraudarea fondurilor europene, în loc să abordeze deficiențele generale”, spune un diplomat european.
Mai exact, textul asupra căruia s-a căzut de acord de principiu în luna iulie spunea că UE poate întrerupe accesul la fondurile europene dacă există ”o deficiență generalizata” care afectează statul de drept într-o țară membră, iar aici ar intra amenințări la adresa independenței justiției sau nesancționarea unor decizii ilegale ale autorităților. Noul text se limitează doar la ”funcționarea normală” a instituțiilor naționale însărcinate cu alocarea banilor europeni. În plus, propunerea germană elimină amenințarea cu o investigație UE, dacă exista ”un risc care afectează” fondurile europene.
Practic, propunerea germană se axează pe criteriile tehnice ale accesului la fondurile UE, acele criterii prevăzute în tratate. Ea elimină într-o oarecare măsură partea vagă a definiției statului de drept, cea care poate politizată și folosită pentru stabilirea unor criterii politice de acces la banii UE, lucru care nu este prevăzut în tratate.
Deputatul ecologist german Daniel Freund spune că, dacă judecătorii dintr-o țară membră ar fi demiși, noile criterii germane nu ar duce la reducerea accesului la fondurile UE. ”Nu ar exista nicio penalizare, Polonia și-ar putea demite toți judecătorii. Acesta nu este un mecanism al statului de drept, este doar un lucru bizar pentru a lupta împotriva corupției”, spune Freund. ”Mă întreb dacă nu cumva președinția germană a UE cedează în fața lui Orban”, a spus eurodeputatul, cu referire la premierul Ungariei.
Un oficial german a explicat pe scurt despre ce este vorba: ”Propunerea germană pentru statul de drept nu face decât să implementeze strict concluziile Consiliului European din iulie. Ceea ce nu a a fost susținut atunci de șefii de stat și de guvern cu siguranta nu va fi susținut nici acum”.
Ungaria cere demisia comisarului european pentru Valori
Cu această aparentă victorie în palmares, premierul Viktor Orban nu s-a ferit să ceară demisia comisarului european pentru Valori și Transparență, cehoaica Vera Jourova, din cauza unei afirmatii despre democrația din Ungaria. Într-un interviu pentru Der Spiegel, Jourova a spus: ”Lui Orban îi place să spună că el construiește o democrație iliberală”, însă ”el construiește o democrație bolnavă”.
Prima reacție venită de la Budapesta a fost a ministrului Justiției, Judit Varga. ”Comisara Jourova a insultat Ungaria și pe fiecare ungur. Declarația ei contravine valorilor europene și criteriilor cooperării loiale. Vicepreședinta CE Jourova trebuie să demisioneze imediat! CE trebuie să fie gardianul tratatelor, iar declarațiile lui Jourova nu sunt compatibile cu poziția ei de vicepreședinte. Trebuie să plece!”.
La scurt timp, premierul Viktor Orban i-a adresat o scrisoare președintei CE, Ursula von der Leyen. ”Declarațiile nu sunt doar un atac politic direct la guvernul ales democratic al Ungariei, ci și o umilire a Ungariei și a poporului maghiar. (…) Declarațiile sunt în contradicție cu rolul CE de instituție neutră și obiectivă, stabilit în Tratatul de la Lisabona. Sunt o încălcare flagrantă a principiului cooperării sincere și împiedica dialogul dintre Ungaria și vicepreședinta CE. (…) Guvernul Ungariei își suspendă contactele politice bilaterale cu ea”, se arată în scrisoare.
Analiștii critici la adresa guvernul Viktor Orban consideră că Jourova a făcut o greșeală dându-i ocazia premierului Ungariei să atace chiar în momentul în care comisara pentru Valori și comisarul pentru Justiție, belgianul Didier Reynders, urmează să prezinte rezultatele primei lor examinari a statului de drept în toate statele membre. Raportul celor doi este așteptat pe 30 septembrie. Este pentru prima dată când CE evaluează situația statului de drept în toate statele membre și nu doar in cele supuse MCV sau unor proceduri precum cea pentru suspendarea dreptului de vot la Bruxelles, așa cum este cazul Ungariei.
Bravo Polonia, ruşine Ungariei, impostoarea care joacă rolul ce-i convine, care se culcă cu toți potentații lumii de o Mie de ani, dar vrea să fie crezută fecioară! Nu puneti Polonia alături de Hungaria, nu există termeni de comparație!