DOCUMENT O nouă încercare de blocare a tăierii pensiilor speciale. Magistrații cer președintelui să retrimită legea în Parlament

Totodată, magistrații îi mai atrag atenția președintelui Nicușor Dan că are obligaţia de a analiza conţinutul normativ al legii şi de a constata dacă au fost respectate prevederile regulamentare, constituţionale sau convenţionale la care România este parte sau dacă interesul public, realităţile sociale, economice sau politice justifică reglementarea adoptată de Parlament şi supusă promulgării.

„Solicitarea de reexaminare propusă nu implică stabilirea unei neconformităţi a reglementării cu dreptul UE, nici interpretarea dreptului UE de către Preşedintele României, ci solicitarea conţine temeiurile care stau la baza acesteia, aprecierea în concret asupra reexaminării efective revenind Parlamentului”, se mai arată în memoriu.

Magistrații: Se încalcă principiul neretroactivității legii

Semnatarii mai invocă faptul că măsurile legislative naționale referitoare la remunerație, vârstă de pensionare și regimul pensiilor –intră în domeniul de aplicare al Dreptului Uniunii Europene.

„În consecință, orice măsură legislativă națională care afectează condițiile statutare și materiale ale judecătorilor, inclusiv regimul pensiilor de serviciu, intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii în măsura în care este susceptibilă să influențeze independența acestora, astfel cum a statuat în mod constant Curtea de Justiție (Hotărârea C-64/16, punctul 40; Hotărârea C-762/23, punctul 19).

Considerăm că o reglementare națională precum cea în cauză (PL-x nr. 522/2025), care modifică în mod substanțial condițiile de pensionare ale magistraților – prin majorarea abruptă a vârstei de pensionare, instituirea unor condiții de vechime considerabil mai restrictive și reducerea semnificativă a cuantumului pensiei de serviciu – este incompatibilă cu exigențele art. 19 alin. (1) al doilea paragraf TUE privind protecţia jurisdicţională efectivă ce trebuie asigurată cetăţenilor, inlcusiv prin prisma remuneraţiei magistraţilor – garanţie de independenţă a acestora, coroborat cu art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privind dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil”, mai scrie în memoriu.

Curțile de apel care i-au trimis președintelui documentul mai susțin că prin această lege este încălcat principiul neretroactivității legii. Reprezentanții acestora motivează prin faptul că legea stipulează că intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026, în timp ce CCR a respins obiecțiile de neconstituționalitate abia pe 18 februarie 2026.

Calculele magistraților

În document, reprezentanții curților de apel se mai plâng și despre cuantumul pensiei pe care magistrații ar urma să îl încaseze dacă legea va fi promulgată, maxim 70% din ultimul salariu net:

🔴 11.310 lei pentru judecătorii cu grad de judecătorie, respectiv procurorii cu grad de parchet de pe lângă judecătorie; în prezent un judecător cu grad de judecătorie, respectiv un procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 16.157 lei, cu 4.847 lei mai puţin, iar coform Legii nr.303/2004, un judecător cu grad de judecătorie are o pensie în cuantum 18.466 lei, deci o diferenţă de 7.156 lei

🔴 12.563 lei pentru judecătorii cu grad de tribunal, respectiv procurorii cu grad de parchet de pe lângă tribunal; în prezent, un judecător cu grad de tribunal/procuror cu grad de parchet de pe lângă tribunal, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 17.947 lei (100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), cu 5.384 lei mai puţin; iar conform Legii nr.303/2004, un judecător cu grad de tribunal are o pensie în cuantum 20.450 lei, deci o diferenţă de 7.887 lei

🔴 14.242 lei pentru judecătorii cu grad de curte de apel, respectiv procurorii cu grad de parchet de pe lângă curte de apel; în prezent un judecător/procuror cu grad de curte de apel, care a ieşit la 7 pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 20.534 lei( 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), cu 6.292 lei mai puţin; ; iar coform Legii nr.303/2004, un judecător cu grad de curte de apel are o pensie în cuantum 23.107 lei, deci o diferenţă de 8.865 lei

🔴 15.917 lei pentru procurorii cu grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; în prezent, un procuror cu grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 22.738 lei ( 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), cu 6.821 lei mai puţin

🔴 19.268 lei pentru judecătorii cu grad de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie; în prezent, un judecător cu grad de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, care a ieşit la pensie în condiţiile Legii nr.282/2023, are o pensie de 27.525 lei (100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării), cu 8.257 lei mai puţin; iar conform Legii nr.303/2004, un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are o pensie în cuantum 31.060 lei, deci o diferenţă de 11.792 lei.

„Se ajunge, aşadar, la o situaţie absurdă, ca, într-un interval de aproximativ 3 ani, judecătorul de judecătorie care a ieşit la pensie, sub imperiul Legii nr.303/2004, în vigoare în anul 2023, şi chiar în condiţiile actualei Legi nr. 282/2023 (18.466 lei/16.157 lei), să aibă o pensie aproape egală cu cea a unui judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care ar ieşi la pensie, în condiţiile prevăzute de acest proiect de lege şi anume de 19.268 lei”, se mai arată în document.

Memoriul integral poate fi citit AICI.