În întreaga lume, 30% din alimentele produse nu sunt niciodată consumate, arată statisticile ONU. Cea mai mare parte a risipei este înregistrată în gospodării – circa 60%. Unele dintre țările care au raportat cea mai mică risipă alimentară se aflau pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice sau situate în Europa de Est.
Nu mai puțin de 13% din totalul alimentelor produse se pierd sau sunt aruncate înainte de a ajunge în supermarketuri sau restaurante. Apoi, consumatorii, companiile de retail și cele din domeniul serviciilor alimentare irosesc ale 17% – așa-numita risipă alimentară. Datele sunt furnizate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură și Programul Națiunilor Unite pentru Mediu.
Alimentele necesare unui miliard de oameni sunt irosite în fiecare zi la nivel în gospodării, iar pierderile și risipa alimentară generează aproximativ 8-10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.
ONU și FAO urmăresc pierderile de alimente din 2015 și au constatat că nivelurile acestora nu s-au schimbat prea mult. Datele privind risipa alimentară nu au fost colectate consecvent și nu se pot face studii cu privire la schimbările din ultimii ani, chiar dacă unele țări au raportat îmbunătățiri, iar, in 2021, o statistică similară arată că se irosesc 40% din totalul alimentelor produse.
Pierderile de alimente sunt deosebit de mari în cazul fructelor și legumelor (25,4% pierderi), urmate de carne și produse de origine animală (14%). Pierderile apar din cauza perioadelor de recoltare incorecte, a condițiilor climatice, a tehnicilor de recoltare incorecte, a depozitării deficitare și a transportului necorespunzător. Țările în curs de dezvoltare sunt afectate în mod special de aceste probleme – Africa Subsahariană se confruntă cu pierderi de aproape un sfert din alimentele disponibile, comparativ cu 14% în Asia, 10% în America de Nord și doar 6% în Europa.
Pe de altă parte, risipa alimentară în gospodării și retail a fost asociată în mod tradițional cu țările cu venituri mari, dar acest decalaj s-a redus. Începând cu 2022, risipa alimentară pe cap de locuitor a variat puțin între țările cu venituri mari, cu venituri medii-superioare și cu venituri medii-inferioare. Potrivit ONU, acest lucru se datorează dezvoltării și urbanizării rapide a țărilor din Sudul Global, de exemplu India și China.
Gospodăriile sunt cele mai mari vinovate pentru risipa alimentară, deoarece sunt responsabile pentru aproximativ 60% din aceasta. Risipa continuă să se producă, deoarece consumatorii de toate nivelurile de venit, în special cei din orașe, nu au abilități de gestionare a alimentelor și se bazează pe obiceiuri și credințe profunde, mai degrabă decât pe cunoștințe despre comestibilitatea alimentelor.
pt campii electrice/fotovoltaice trebuie sa reduca suprafata agricola si sa faca legume modificate genetic proaspete si dupa un an?
iar cei plini de bai sa manance in continuare curat, proaspat, bio…
ca la cartofi peste 30% sunt coji…ce facem ca sa fim pe plac ONU? nu mai dam la porci cojile si o parce din legume ”muscate” de limacsi?…sa vina sa le manace angajatii ONU?
„Obiceiurile și credințele profunde” le-au fost bǎgate în cap în special corporatiștilor-trotinetiști de cǎtre globaliștii care stǎpânesc lumea și au tot interesul sǎ se facǎ aceastǎ risipǎ. De aceea se pun termene de expirare foarte scurte la majoritatea alimentelor iar la cine nu le respectǎ vine un grobian gen „Piedone” cu amenzi. Trotinetiștii aruncǎ iaurtul, de pildǎ, chiar înainte sǎ expire deși ar putea sta în frigider și o lunǎ. Și cumpǎrǎ altul.
si cojile de cartofi, de ceapa, de morcov, etc.? Asta e noua politica mondiala?
este pledoarie pt cantina? De unde stie ONU daca am aruncat o ceapa odata sau o rosie?