OCDE, aliat pentru Bolojan pe tema deficitului. Ce recomandă organizația

În studiul OCDE 2026, aceștia recomandă măsuri clare de reducere a deficitului și după 2026. În caz contrar, stabilitatea fiscală rămâne „incertă”, este avertismentul organizației.

Studiul OCDE 2026. Constatări și recomandări privind polticile macroeconomice ale României

Constatare: După ce deficitul fiscal a crescut la 9,3% din PIB în 2024, guvernul a adoptat mai multe pachete de consolidare fiscală. Totuși, în lipsa unor măsuri clar definite după 2026, sustenabilitatea fiscală pe termen lung rămâne incertă.
Recomandare: Pe lângă implementarea integrală a măsurilor deja adoptate, este necesară continuarea controlului cheltuielilor și lărgirea bazei de impozitare pe termen mediu pentru a respecta angajamentele fiscale.

Constatare: Inflația totală și inflația de bază rămân peste intervalul de toleranță al țintei de 2,5% ±1 punct procentual.
Recomandare: Reducerile ratei dobânzii de politică monetară ar trebui reluate doar după ce inflația intră clar pe o traiectorie descendentă către ținta stabilită.

Constatare: Creditele corporative garantate de stat prezintă niveluri mai ridicate de neperformanță.
Recomandare: Eliminarea treptată a schemelor generale de garanții publice pentru credite.

Constatare: Utilizarea analizelor de tip spending review în procesul bugetar se află încă într-un stadiu incipient.
Recomandare: Consolidarea bugetării bazate pe performanță și integrarea sistematică a evaluărilor de cheltuieli în procesul bugetar.

Constatare: Cheltuielile cu salariile din sectorul public reprezintă o parte mare din cheltuielile bugetare, iar majorările salariale ad-hoc afectează sustenabilitatea fiscală și legătura dintre salarii și performanță.
Recomandare: Întărirea controlului asupra cheltuielilor salariale prin adoptarea unei formule transparente și prudente fiscal pentru creșterile salariale.

Constatare: Nivelul scăzut al conformării fiscale și economia informală extinsă limitează colectarea veniturilor, iar deficitul de conformare la TVA este ridicat.
Recomandare: Îmbunătățirea colectării taxelor prin digitalizarea administrației fiscale, dezvoltarea instrumentelor de management al riscurilor și creșterea capacității de control bazat pe risc.

Constatare: Taxele pe proprietate sunt reduse în comparație cu cele din țările OECD.
Recomandare: Creșterea treptată a veniturilor din impozitele recurente pe proprietate prin raportarea la valoarea de piață și majorarea cotelor de impozitare.

Creșterea participării la piața muncii și promovarea unor vieți profesionale mai sănătoase

Constatare: Mulți șomeri nu sunt înregistrați la serviciile publice de ocupare, iar politicile active pe piața muncii sunt subfinanțate și slab direcționate.
Recomandare: Intensificarea eforturilor serviciilor publice de ocupare pentru a ajunge la persoanele inactive și extinderea accesului la programe de formare relevante pentru piața muncii.

Constatare: Ratele de înscriere în servicii de îngrijire a copiilor și educație timpurie sunt scăzute, în special în mediul rural.
Recomandare: Extinderea accesului la servicii accesibile de îngrijire și educație timpurie și reducerea treptată a duratei concediilor asociate, pe măsură ce aceste servicii devin disponibile.

Constatare: Mortalitatea din cauze prevenibile este ridicată, iar aproape jumătate dintre decese sunt legate de factori de risc comportamentali.
Recomandare: Promovarea unor comportamente mai sănătoase prin reglementări mai stricte privind vânzarea și promovarea alimentelor nesănătoase, tutunului și alcoolului și prin posibile majorări de taxe pentru tutun și alcool.

Constatare: Integrarea pe piața muncii a românilor care revin din străinătate este îngreunată de servicii fragmentate și proceduri complicate pentru recunoașterea calificărilor.
Recomandare: Crearea unei platforme online care să centralizeze serviciile de integrare și să faciliteze recunoașterea calificărilor și găsirea unui loc de muncă.

Creșterea rezilienței la riscurile climatice

Constatare: Un număr tot mai mare de proprietăți și infrastructuri sunt expuse riscurilor climatice, iar planificarea teritorială nu integrează suficient aceste riscuri.
Recomandare: Consolidarea aplicării reglementărilor privind riscurile climatice și interzicerea explicită a construcțiilor în zonele cu risc ridicat.

Constatare: Deși asigurarea împotriva dezastrelor este obligatorie pentru gospodării, gradul de acoperire este redus.
Recomandare: Creșterea gradului de utilizare a asigurării prin informare, clarificarea obligațiilor și aplicarea mai strictă a regulilor.

Constatare: Nivelul scăzut de epurare a apelor uzate și pierderile mari din rețelele de apă pun presiune asupra resurselor de apă.
Recomandare: Îmbunătățirea tratării apelor uzate și asigurarea conformității cu reglementările UE, utilizând pe deplin fondurile europene și naționale.

Constatare: Fondul locativ al României are o reziliență redusă la riscurile climatice și o eficiență energetică scăzută.
Recomandare: Stabilirea unui cadru mai eficient de management pentru programele de renovare a locuințelor și utilizarea completă a finanțărilor europene disponibile.

Consolidarea competitivității României

Constatare: Nivelul scăzut al investițiilor în cercetare și dezvoltare în mediul de afaceri limitează capacitatea IMM-urilor de a inova.
Recomandare: Îmbunătățirea accesului la stimulente fiscale și granturi pentru cercetare și analizarea posibilității ca creditele fiscale pentru R&D să fie rambursabile pentru IMM-uri.

Constatare: Intermedierea financiară și piețele de capital sunt subdezvoltate, iar instrumentele alternative de finanțare sunt limitate.
Recomandare: Consolidarea educației financiare și a raportării financiare a IMM-urilor prin programe de formare și mentorat.

Constatare: Rata abandonului în educația profesională este ridicată, iar sistemul oferă puține posibilități de continuare a studiilor.
Recomandare: Consolidarea colaborării cu industria în programele de învățământ dual și îmbunătățirea tranziției către învățământul superior.

Constatare: Procedurile de licențiere a afacerilor rămân complicate și de durată.
Recomandare: Stabilirea unor proceduri și termene clare pentru licențiere și creșterea transparenței și accesului online la cerințele de autorizare.

Constatare: Sistemul de achiziții publice este afectat de lipsa de standardizare și de schimbări legislative frecvente.
Recomandare: Îmbunătățirea predictibilității, clarității și standardizării în domeniul achizițiilor publice.

Constatare: Persistă lacune importante în infrastructura de transport, iar planificarea și implementarea proiectelor generează întârzieri și depășiri de costuri.
Recomandare: Simplificarea procedurilor administrative și consolidarea capacității locale de planificare și implementare a proiectelor de infrastructură.

Constatare: Deși România a făcut progrese în reformele privind integritatea, implementarea acestora rămâne o provocare.
Recomandare: Consolidarea capacității instituțiilor și a funcționarilor responsabili de integritate pentru a asigura aplicarea eficientă a noilor reguli privind lobby-ul și ocuparea funcțiilor publice.

Studiul OCDE 2026 pentru România poate fi consultat integral – AICI

Bolojan: Sper ca aderarea României va deveni o realitate anul acesta

Principalele declarații ale premierului Ilie Bolojan:

• Studiul economic pe care îl lansăm astăzi oferă recomandări importante pentru reformele din domeniul fiscal și bugetar, pentru piața muncii și pentru creșterea competitivității. Este un punct de referință pentru stabilitatea economică și pentru modernizarea statului.
• România se află într-un context economic dificil. După o perioadă de creștere accelerată, dar și de dezechilibre fiscale, intrăm într-o etapă în care sustenabilitatea este la fel de importantă ca dezvoltarea. Modelul nostru de creștere economică trebuie să fie bazat mai mult pe productivitate și competitivitate.
• Ca răspuns la recomandările anterioare, România a făcut pași importanți în direcția consolidării fiscale și a reducerii deficitului bugetar. După deficit de 8,7% din PIB în 2024, anul 2025 s-a încheiat cu deficit de 7,7%. Continuăm reformele, iar proiectul de buget este realist ca să atingem ținta de deficit de 6,2% în 2026.
• România a rezistat la șocurile ultimilor ani și la efectele războiului din Ucraina. Creșterea economică a încetinit temporar în 2025 din cauza ajustărilor fiscale și a situației din Europa. Totuși, perspectivele rămân pozitive: estimările arată creștere de 0,7% în 2025 și de 1% în 2026, susținută de investiții publice și de fondurile europene.
• În plan fiscal, obiectivul este să reducem treptat deficitul, să folosim mai eficient banii publici și să avem absorbție mai bună a fondurilor europene.
• Pe piața muncii, România trebuie să răspundă presiunilor demografice și deficitului de forță de muncă prin politici în educație, sănătate și prin măsuri care să aducă mai mulți oameni activi în piața muncii. Este nevoie să creștem treptat vârsta de pensionare în domenii în care astăzi se iese devreme la pensie, uneori la 48-50 de ani.
• Creșterea competitivității economiei rămâne prioritate: avem nevoie de costuri competitive, administrație eficientă, reguli clare și stat modern și digitalizat. Reformele și investițiile în curs, susținute inclusiv prin PNRR, urmăresc simplificarea procedurilor pentru companii, reducerea birocrației și accelerarea digitalizării serviciilor publice. Toate aceste măsuri contribuie la scăderea costurilor pentru companii și la un mediu economic mai predictibil.
• În paralel, România accelerează programele de investiții finanțate din fonduri europene, în special în infrastructura de transport și în modernizarea rețelelor electrice, care influențează direct costurile logistice, securitatea energetică și competitivitatea firmelor.
• România trece printr-un proces de schimbare a modului în care sunt gestionate finanțele publice și politicile economice. Trebuie să reducem deficitul, să îmbunătățim colectarea și să folosim mai eficient banii publici. Politica monetară trebuie să rămână prudentă până când inflația se stabilizează complet, iar reformele structurale trebuie să continue.
• Sper ca aderarea României va deveni o realitate anul acesta, dar nu ca un obiectiv în sine, ci ca un mijloc ca țara noastră să fie mai competitiva și mai prosperă.

Alexandru Nazare:

• Aderarea la OCDE ne aduce nu doar o scădere a costurile de finanțare, de care avem nevoie ca de aer, pentru a ține sub control și a stabiliza datoria publică cât mai repede, ci ne va aduce și investiții în plus.
• Sunt investitori care au în mandatele lor condiția de aderarea la OCDE. Când România va îndeplini această condiție, aceștia vor avea și România pe radar. În multe din cazuri, după aderarea se observă nivel crescut al investițiilor.
• La nivel strategic, după aderarea la UE, care a însemnat armonizare de legislații, la NATO, care a însemnat mai multe capabilități, aderarea la OCDE înseamnă o garanție că instituțiile funcționează eficient indiferent de ciclul economic.
• Aderarea la OCDE înseamnă o funcționare mai bună a instituțiilor, ceea ce generează prosperitate economică.
• Azi începem prezentarea bugetului în parlament, vreau să spun ceva. Atât prognoza de creștere economică, cât și cea de deficit cash OCDE și a guvernului României se suprapun, ceea ce cred că e un semnal de încredere foarte mare în România.

Mathias Cormann, secretarul OCDE, a „lăudat progresul excelent al României” și a făcut o prezentare cu principalele concluzii ale studiului OCDE.

• Raportul nostru economic recunoaște o proiecție de creștere puternică în România, în conformitate cu nivelul țărilor OCDE și emite o serie de recomandări, pentru ca România să își îmbunătățească pe parcursul procesului de aderare acest proces de creștere sustenabilă. Evidențiem nevoia de a continua eforturile de asigurare a unei sustenabilități fiscale și îmbunătățire a eficienței cheltuielilor fiscale în întreg procesul de bugetare a cheltuitelor statului. Felicit guvernul pentru eforturile făcute.
• Recomandăm îmbunătățirea participării la piața muncii a tinerilor, femeilor, vârstnicilor, îmbunătățirea competitivității României prin scăderea poverii administrative, îmbunătățirea digitalizării și a inovației, creșterea capacității de reziliență în fața schimbărilor climatice.
• În aproape toate comitetele noastre tehnice procesul de evaluare s-a finalizat, progresul semnificativ s-a realizat mai ales în ultimele șase luni, în ceea ce privește măsuri de combatere a corupției, chestiuni fiscale, economice.
• Sunt convins că aderarea României la OCDE va aduce beneficii de lungă durată pentru români, investiții mai mari, locuri de muncă mai bune, instituții mai puternice. În domeniul integrității s-a introdus cadrul legal unificat pentru prevenirea conflictelor de interese în sectorul public, măsuri pentru îmbunătățirea sistemului de pensii, a autorității de supraveghere financiară.

România, stat canidat din 2022

România a devenit stat candidat la OCDE în ianuarie 2022, iar conform Foii de parcurs  adoptată în luna iunie 2022 au fost stabilite condițiile, termenii și procesul de desfășurare a aderării la Organizație.

România se află în etapa de evaluare tehnică din partea Comitetelor incluse în Foaia de parcurs, eforturile fiind axate pe implementarea recomandărilor prioritare primite din partea acestora și susținerea evaluărilor sectoriale.

Comitetul Național pentru Aderarea României la OCDE este constituit din ministerele, instituțiile și autoritățile publice cu atribuții în cadrul procesului de aderare, acesta fiind condus de Prim-ministrul României. Comitetul Național stabilește liniile de acțiune în vederea îndeplinirii prevederilor din Foaia de parcurs pentru aderarea României la OCDE și agreează decizii pentru alinierea legislației, politicilor și practicilor României la standardele Organizației și ghidarea eforturilor interinstituționale pentru avansarea procesului de aderare.

Ce este OCDE

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este o organizație internațională care își propune să construiască politici mai bune pentru o viață mai bună. Fondată în 1961 și cu sediul la Paris, Franța, OCDE stabilește standarde internaționale bazate pe dovezi și promovează schimbul de bune practici între țări pentru a aborda provocările globale.

Domeniile de activitate ale organizației includ performanța economică, educația, incluziunea socială, combaterea schimbărilor climatice și luptele împotriva evaziunii fiscale internaționale. OCDE are 38 de țări membre și 8 țări candidate la aderare, oferind suport și ghidaj pentru procesul de aderare și beneficiile asociate.

Activitatea organizației este coordonată de Secretarul General Mathias Cormann, aflat în funcție din 2021, care conduce un Secretariat format din peste 3.500 de angajați. Aceștia includ experți tehnici care furnizează date și analize riguroase, sprijinind luarea deciziilor politice în domeniile economice, sociale și de mediu.