De sute de ani, azi se înroşesc ouă. Criza economică, şomajul sau goana după cumpărături sunt motive pentru care orăşenii nu mai pun preţ pe tradiţiile specifice Săptămânii Patimilor. În ciuda acestui fapt, românii sunt consideraţi unul dintre popoarele cu cele mai multe datini. Se spune că, la origini, obiceiul încondeierii serba echinocţiul de primăvară, iar ouăle colorate erau oferite ca semn de afecţiune. Deşi un obicei păgân, la români, încondeiatul ouălor este unul pur creştin, dar el se mai practică azi şi în regiuni precum Orientul Apropiat.
Tot în popor se mai zice că ouăle fierte şi înroşite în Joia Mare nu se strica pe tot parcursul anului.
Cum s-au creştinat ouăle păgâne
Legat de creştinarea acestei tradiţii circulă multe legende. Cea mai cunoscută dintre ele spune că ouăle au fost înroşite chiar de sângele lui Iisus, în timpul răstignirii. O altă poveste spune că în timp ce evreii aruncau cu pietre în Mântuitor, ele s-au transformat în ouă roşii.
De-a lungul timpului, la români, ouăle pascale au luat şi alte culori, parte a tradiţiei păgâne, parte a fabricării industrializate a culorilor sau a împrumuturilor culturale.
Oul colorat în tradiţia altor ţări
Germanii au fost primii care au inventat figurinele de ciocolată, în timp ce, în ziua Învierii, britanicii îşi fac cadou ouă de ciocolată foarte mari.
În Elveţia s-a născut credinţa că ouăle de Paşte sunt ouate de cuci sau sunt aduse de iepuri. Aici, copiii confecţionează cuiburi în care acestea să fie depuse. În dimineaţa duminicii pascale începe vânătoarea, iar cei mici caută ouăle ascunse în grădini. Tradiţia este una la fel de populară şi în Germania sau Olanda.
Concurs de rostogolire
În regiunea franceză Bourgogne, cunoscuţii îşi oferă reciproc ouă vopsite, ca mai apoi să le rostogolească pe o scândură înclinată, iar cel al cărui ou atinge un altul este declarat câştigător şi îl poate mânca pe loc.
În Rusia, precum şi la unele popoare slave, se păstrează tradiţia ca, de Paşte, ouăle să fie rostogolite pe morminte, pentru cinstirea morţilor. Ele sunt apoi îngropate sau sunt date de pomană săracilor.
Acid sulfuric pentru ornare
În ceea ce priveşte încondeierea, călugării bulgari folosesc acidul sulfuric pentru ornarea ouălor pictate. Astfel, după ce oul a fost vopsit, peste suprafaţa colorată se trece cu condeiul înmuiat în acid, care spală vopseaua şi astfel rămâne numai desenul sau scrisul.
Pentru a obţine acelaşi efect, polonezii folosesc ceara, iar cele mai răspândite motive sunt crenguţa, bradul sau morişca.
Suedezii obişnuiesc să folosească la decorat versuri sau desene cu personaje de poveşti populare. Tot aici se spune că ouăle au darul de a citi viitorul: cel care găseşte unul cu două gălbenuşuri se va căsători sau se va logodi în anul respectiv.
Superstiţii la români
Nici românii nu duc lipsă de superstiţii şi obiceiuri legate de oul de Paşte.
Se spune că aceia care ciocnesc ouă roşii în ziua de Paşte se vor întâlni şi pe lumea cealaltă.
În unele zone, oamenii cred că nu este bine să se păstreze în casă găoacele de la ouăle de Paşte, întrucât în ele se poate ascunde necuratul.
Pentru ca găinile să fie apărate de uliu tot anul, alte gospodine obişnuiesc să arunce pe o apă curgătoare cojile ouălor din care s-a făcut pasca.
Dacă în dimineaţa Învierii se pun într-un vas cu apă un ou roşu şi o monedă de argint, cel care se va spăla cu această apă va fi sănătos tot anul.
