Reprezentanții PDL nu mai ţin cont de cutume şi pregătesc o legislaţie electorală cu ajutorul căreia cred că se vor menţine la putere.
Vom avea mulți primari nereprezentativi
În urmă cu câteva luni, președintele Traian Băsescu a indicat direcția, iar PDL s-a conformat: primarii trebuie aleși într-un singur tur de scrutin. O decizie aberantă în totală contradicție cu tradițiile din România ale alegerilor pentru primării. Și în contradicție și cu modalitățile de alegere a primarului în majoritatea statelor europene. Inițial și un număr însemnat de parlamentari PSD s-au raliat proiectului de lege (al PDL – n.a.) privind alegerea primarilor într-un singur tur, dar când și-au dat seama de consecințele unei astfel de modalități de alegere, s-au dezis de proiect. Legea a fost respinsă la Senat, dar sunt șanse foarte mari ca rezultatul să fie întors la Camera Deputaților. De altfel, deputatul PDL Daniel Buda, care este și președintele Comisiei juridice, a anticipat duminică triumful. „Alegerea primarilor se va face într-un singur tur de scrutin, raţiunile care au stat la baza acestei propuneri legislative fiind în primul rând de ordin financiar”, a spus Buda.
Alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin va aduce – în unele localități – edili fără o reprezentare reală. Se va ajunge în unele situați să avem primari total nereprezentativi care să fie aleși de un segment de 10-12-15% dintre locuitori. Să ne imaginăm următorul scenariu: o primărie este câștigată de un candidat cu 28%, iar contracandidații săi obțin: 26%, 24%, 12% și 10%. Dacă la scrutin participă 50% din electorat, atunci rezultă că noul primar este ales practic de 14% dintre cetățenii cu drept de vot. O cotă extrem de mică de reprezentativitate pentru o funcție care este cea mai importantă la nivelul unei comunități locale. Mai importantă chiar decât cea a unui parlamentar.
Ce vor face cele două mari blocuri politice din Cameră?
Daniel Buda (PDL) ne-a declarat că raportul legii privind alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin a fost adoptat marțea trecută la Comisia juridică. „Mâine (marți – n.a.) această propunere va intra la votul final în Camera Deputaţilor, care este Camera decizională. Nu avem emoţii în privinţa votului pentru că şi reprezentanţii PSD sunt de acord cu acest proiect”, spune Buda. Tot șeful Comisiei juridice a mai spus că pentru alegerile locale nu se legiferează prin comisie electorală specială.
El este contrazis de liderul deputaților social-democrați, Mircea Dușa. „PSD nu va susține această lege. Nu este corect cum se legiferează. Până acum s-a mers pe o comisie specială, unde se negocia, și până la urmă se ajungea la un consens, chiar dacă cu ceva mai multe avantaje pentru majoritari”. Tot în legătură cu acest proiect de lege mai există un element de suspiciune: nu apare pe ordinea de zi a Camerei Deputaților și nici în documentele Comisiei juridice nu este raportul la care făcea referire Daniel Buda. Nu este exclus ca marți să asistăm la o nouă încălcare a Regulamentului prin introducerea proiectului abuziv, pe ordinea de zi.
De ce nu s-a înființat comisia electorală specială?
La precedentele alegeri, în Parlament s-a înființat o comisie electorală specială formată din reprezentanții tuturor partidelor politice (evident, în funcție de algoritm), care a elaborat legislația electorală după care s-au desfășurat scrutinurile. În urmă cu un an s-a discutat despre înființarea acestei comisii, dar reprezentanții Puterii chiar dacă urmau să dețină majoritatea, s-au făcut că uită ce s-a discutat anterior. Drept consecință, în Senat au apărut o puzderie de propuneri legislative prin care se modifică legislația electorală pe bucăți. Unele au trecut – prin aprobare tacită (senatorii Puterii au lipsit pentru a se amâna votarea până la ajungerea termenului de adoptare tacită), altele au fost respinse. Culmea, a trecut prin aprobare tacită și o propunere legislativă a PDL privind votul prin corespondență, deși guvernul a dat aviz negativ pentru că intenționează să promoveze legea lui Teodor Baconschi pe aceeași temă.
Pentru ce mai există Autoritatea Electorală Permanentă?
Neînființarea comisiei electorale speciale nu reprezintă o simplă omisiune din partea parlamentarilor Puterii. Din punct de vedere strategic, ea nu a fost înființată. Dacă ar fi existat, atunci comisia ar fi elaborat un cod electoral. În acest caz, Camera Deputaților devenea prima cameră sesizată, iar Senatul, cameră decizională. În această situație, codul electoral ar fi putut fi adoptat cu foarte multe amendamente ale Opoziției.
Ţinând cont de ce se întâmplă în Parlament cu legislația electorală, dincolo de obtuzitatea parlamentarilor puterii de a înființa o comisie care a funcționat conform cutumei până acum, se impune întrebarea: care mai este rolul Autorității Electorale Permanente? Conform statutului propriu, această instituție are menirea, printre altele, de a elabora legislația electorală care ar urma să fie dezbătută și votată în Parlament. AEP a trimis un cod electoral la Parlament, dar acesta este ținut în sertarul Robertei Anastase. Până în prezent nimeni de la AEP nu a scos vreun cuvânt privind ascunderea codului trimis. În aceste condiții, doar pentru a întreține un site și a afișa rezultatele alegerilor, nu este nevoie de o instituție plătită din bani de la buget, care oricum nu a existat până acum câțiva ani. Pentru că în afara de site, AEP nu are nicio activitate vizibilă.
