Încălcările flagrante ale legislaţiei în problema pensiilor militare ar putea fi începutul sfârşitului pentru guvernul Boc şi pentru cel care conduce de facto guvernul, Traian Băsescu
Din momentul în care a fost demis prin moţiune de cenzură (în toamna anului 2009), Cabinetul Boc, la indicaţiile sau având girul şefului statului, a guvernat în dispreţ faţă de lege. A ocolit Parlamentul (o măsură inutilă, ţinând cont de faptul că majoritatea de care dispunea îi permitea să-şi treacă proiectele de lege) prin procedura angajării răspunderii pentru legi de o importanţă covârşitoare – toate aceste legi, aşa cum au fost concepute în laboratoarele Puterii, sunt extrem de criticate de numeroase segmente ale societăţii – a refuzat să recunoască şi a ignorat decizii obligatorii ale instanţelor de judecată, a ignorat decizii ale Curţii Constituţionale. Şi-a bătut joc de bugetari şi pensionari tăindu-le din drepturi în numele crizei, dar în acelaşi timp a risipit fonduri uriaşe pe investiţii total neprioritare care au culminat cu construirea de stadioane în sate în care nu existau echipe de fotbal sau săli de sport în localităţi rurale cu populaţie majoritară aflată la vârsta a doua sau a treia. Mă opresc aici, deşi exemple despre ceea ce a făcut sau ce face guvernul mai sunt multe. În orice ţară în care principiile democraţiei sunt respectate, un astfel de guvern ar fi fost de mult istorie. Sau ar fi generat ample seisme sociale cu urmări incalculabile.
Până mai zilele trecute, guvernanţilor le-a ţinut cu toate aşa-zisele măsuri de reformă (în fapt nici una dintre cele criticate nu are vreo legătură cu reforma). A venit însă porcăria – da, acesta este cuvântul – cu pensiile militare. Aici, ocupanţii palatelor Victoria şi Cotroceni şi-au făcut un calcul simplu: este vorba de un segment de 175-200.000 de persoane, aşa că rezistenţa nu va avea o rezonanţă prea mare. Şi dacă va avea, atunci se va arunca totul pe televiziunile mogulilor. Calcul greşit. Militarii rezervişti sunt o nucă foarte tare pentru Putere. Şi asta pentru că rezerviştii nu ţin doar la drepturile câştigate, ci şi la onoarea uniformei pe care purtat-o. Guvernanţii au intrat cu brutalitate în pensiile rezerviştilor deşi, dacă chiar ar fi fost rost de o economie prin scăderea acestor pensii, avea la îndemână alte pârghii legale care, poate, ar fi fost acceptate chiar de către foştii militari. Numai că – şi acest lucru a fost recunoscut în martie 2010 chiar de către ministrul Apărării – mutilarea pensiilor rezerviştilor nu aduce nici un „beneficiu” la bugetul statului.
Scandalul generat în chestiunea pensiilor militare a scos la suprafaţă tot ce au mai rău actualii guvernanţi. Să apelăm puţin la memorie. Anul trecut, când au apărut temeri privind pierderile ce le vor suferi rezerviştii la cuantumul pensiilor, guvernanţii – cu ministrul Gabriel Oprea şi premierul Boc în prim-plan – s-au întrecut în declaraţii prin care garantau (Oprea chiar cu funcţia) că nici o pensie sub 3.000 lei nu va scădea. După ce au apărut primii fluturaşi cu pensii mai mici, aceste declaraţii au continuat să curgă pe bandă rulantă. Abia când gluma s-a îngroşat, la începutul acestui an, a ieşit premierul Boc şi a aruncat pe piaţă un element de care nu s-a vorbit niciodată: rezerviştii care nu au stagiul de lucru complet vor avea pierderi la pensie. Numai că, făcând referire la acest aspect, se poate constata că în laboratoarele de la palatele Victoria şi Cotroceni s-a premeditat mutilarea pensiilor rezerviştilor. După cum se ştie, un număr mare de militari au fost pensionaţi înainte de termen, pentru că NATO a impus o reducere drastică a efectivelor militare. Deci în acest caz este imposibil de vorbit de stagiu complet, iar vina nu le aparţine celor care au ieşit astfel din sistem. Numai că în loc să se găsească o soluţie pentru pensionaţii pe motiv de NATO, s-a apelat la miştoul prezidenţial, care i-a catalogat drept pomanagii pe cei în cauză (faptul că au primit salarii compensatorii a fost consfinţit prin lege) şi, mai mult, le-a fost minimalizat serviciul sub drapel pe motiv că nu au fost în Irak sau Afganistan. Aici autorul acestor afirmaţii, Traian Băsescu, i-a prostit pe români pe faţă. Pentru că pensionarii NATO nu aveau cum să ajungă în respectivele teatre de operaţiuni, pentru simplul motiv că nu se mai aflau în armată atunci când au început misiunile. Şi ar mai fi o problemă legată de vechimea integrală în serviciu: între anii 1955 şi 1965 (situaţia nu a fost specifică doar în armată sau în MAI) statul, prin serviciile de cadre/personal, nu a ţinut o evidenţă riguroasă privind documentele angajaţilor. Deci şi în acest caz există rezervişti „vinovaţi fără vină”.
Justiţia s-a pronunţat încă din septembrie 2010 privind ilegalitatea procedurilor guvernamentale referitoare la recalcularea pensiilor, a suspendat recalcularea, dar guvernul NU a ţinut cont de acest aspect. Practic, din septembrie trebuia sistată recalcularea, până ce în justiţie se decidea definitiv dacă se anulează sau nu recalcularea. Nici după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat hotărârile instanţei inferioare (Curtea de Apel), guvernanţii nu opresc recalcularea, şi, după o interpretare în stil propriu a motivării ÎCCJ, trioul Boc-Băsescu-Oprea a decis continuarea recalculării. Ei bine, acest lucru se pare că a umplut paharul.
Modul în care guvernanţii au acţionat în problema pensiilor militare şi au reacţionat la nemulţumirile şi protestele rezerviştilor a făcut ca ultimele măşti de pe faţa Puterii să cadă şi toată lumea să vadă realitatea. Rezerviştilor li se vor alătura şi alte segmente ale populaţiei. Mutilarea pensiilor militare va fi „conexată” cu tăierile salariilor şi pensiilor civililor şi, să nu uităm şi de o altă bombă – preconizatul nou cod al muncii. Care va afecta milioane de români. Nu este exclus să se ajungă la o grevă generală. Şi în acest caz actualii guvernanţi, cu toate eforturile pe care le vor depune, nu vor mai putea să se menţină la Putere.
