Pentru că nu îşi primesc banii, constructorii străini fug de România

După ce Bechtel a oprit construcţia autostrăzii Transilvania pentru că nu şi-a mai primit banii de la stat, marii constructori internaţionali ocolesc România. În tot acest timp, rămânem codaşii Europei, cu peste 40% din totalul drumurilor româneşti, pietruite şi de pământ.
Azi, lordul primar al Londrei, Nick Anstee, a declarat că firmele britanice nu investesc în infrastructura rutieră din ţara noastră tocmai din cauza dificultăţilor cu care îşi încasează facturile pentru munca depusă.

De cotidianul.ro - Autor
Pentru că nu îşi primesc banii, constructorii străini fug de România

După ce Bechtel a oprit construcţia autostrăzii Transilvania pentru că nu şi-a mai primit banii de la stat, marii constructori internaţionali ocolesc România. În tot acest timp, rămânem codaşii Europei, cu peste 40% din totalul drumurilor româneşti, pietruite şi de pământ.
Azi, lordul primar al Londrei, Nick Anstee, a declarat că firmele britanice nu investesc în infrastructura rutieră din ţara noastră tocmai din cauza dificultăţilor cu care îşi încasează facturile pentru munca depusă.

Anstee a atenţionat că o parte a succesului României va consta în viitor în investiţiile în infrastructură şi dezvoltarea transportului, sistemelor de alimentare cu apă şi a spitalelor.

Fonduri de 30 de miliarde de euro

Soluţia a fost propusă tot de oficialul londonez, el amintind de fondurile europene, de 30 de miliarde de euro, pe care România le are la dispoziţie până în 2013.

În acelaşi timp, Anstee a afirmat că parteneriatele public-private ar putea avea un rol semnificativ în sprijinirea finanţării acestor investiţii.
Lordul primar a precizat că în Marea Britanie 10-15% din totalul investiţiilor de capital sunt alocate prin intermediul parteneriatelor public-private începând cu anul 1996.

"Am făcut şi noi greşeli, dar vrem să avem oportunitatea de a transmite mai departe lecţiile pe care le-am învăţat din acele greşeli", a spus Anstee, arătând că un lucru esenţial constă în educarea funcţionarilor publici.

De asemenea, el a adăugat că există o mulţime de alte domenii care pot fi explorate în România, precum managementul privat, asigurările, managementul riscului, educaţia şi pregătire şi calificare profesională.

 

Pe unde circulăm

Şi pentru că investitorii străini fug din şi de România când vine vorba de infrastructură, numărul de kilometri de drumuri din ţara noastră rămâne mult sub media europeană.

Mai mult, peste 40% dintre ele sunt drumuri pietruite şi de pământ.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), la sfârşitul anului trecut, infrastructura românească arăta astfel:
• 23.847 km (29,2%) drumuri modernizate (în proporţie de 86,5% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu),
• 22.515 km (27,6%) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere
• 35.351 km – drumuri pietruite şi de pământ (43,2%)

Situaţia drumurilor din România la 31 decembrie 2009:
• drumurile publice totalizau 81.713 km;
• drumuri naţionale -16.503 km (20,2%);
• drumuri judeţene – 35.048 km (42,9%);
• drumuri comunale – 30.162 km (36,9%);
• 6.180 km (37,4%) – drumuri europene,
• 321 km (cu 14,2% mai mult decât în anul 2008 respectiv 40 km) – autostrăzi

Situaţia drumurilor publice:
• 212 km (0,3%) – drumuri cu 3 benzi de circulaţie
• 1.347 km (1,6%) – drumuri cu 4 benzi de circulaţie

Situaţia căilor ferate la 31 decembrie 2009:
• liniile de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însumau 10.784 km
• 10.645 km (98,7%) linii cu ecartament normal
• 5 km (0,1%) linii cu ecartament îngust
• 134 km (1,2%) linii cu ecartament larg
• densitatea liniilor la 1.000 km2 teritoriu a fost de 45,2‰
• densităţile cele mai mari s-au înregistrat, în ordine, în regiunea Bucureşti-Ilfov (153,2‰), regiunea Vest (59,1‰) şi Sud Est (48,9‰)
• lungimea liniilor de cale ferată în exploatare electrificate era de 4002 km, cunoscând o creştere de 0,7% faţă de anul 2008 (+28 km) şi reprezentând 37,1% din reţeaua de cale ferată în exploatare.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.