Picaţi la primul examen, guvernanţii moldoveni dau testul „termenului rezonabil”

După înfrângerea prooccidentalilor de la Chişinău în referendumul constituţional de duminică, presa moldoveană scrie că acest deznodământ este un cadou făcut de comunişti preşedintelui Mihai Ghimpu şi că astfel Republica Moldova se fereşte de scenariul „turkmenizării”. Criza politică are toate şansele să continue, întrucât constituţia prevede că acum preşedintele trebuie să dizolve parlamentul şi să convoace alegeri anticipate „într-un termen rezonabil”.

Cum participarea la referendum a fost sub o treime (29,20%), preşedintele Republicii Moldova va fi ales, pe mai departe, de către parlament. Pentru alegerea şefului statului sunt necesare în prezent 61 de voturi din totalul de 101, însă comuniştii propun reducerea pragului la 52 de voturi.

Indiferent de rezultatul referendumului, preşedintele interimar este obligat de constituţie să dizolve parlamentul actual. „Termenul rezonabil” în care acestea vor fi organizate diferă de la un lider politic la altul. Preşedintele Ghimpu şi le doreşte cât mai repede, premierul Filat cel târziu pe 14 noiembrie, iar permanentul candidat prezidenţial Marian Lupu este mai puţin precis. „Acest termen curge din data de 16 iunie şi cum s-a vorbit anterior, nu poate fi mai mare decât şase luni”, a spus Filat. Apele politicii moldoveneşti rămân la fel de tulburi ca şi până acum. Analistul Igor Boţan spune că „în situaţia care se conturează, Mihai Ghimpu rămâne preşedinte până în primăvară, Filat este în continuare prim-ministru, iar Marian Lupu rămâne fără funcţie din nou”. Eşecul ar putea consolida însă actuala Alianţă pentru Integrare Europeană, spune însă analistul.

Acelaşi Igor Boţan arată că, prin boicotatea referendumului, comuniştii lui Vladimir Voronin i-au făcut preşedintelui Ghimpu un cadou. „Acesta rămâne în continuare preşedinte interimar, faptul cel mai nedorit de comunişti.”

Unii editorialişti observă şi partea pozitivă a eşecului referendumului. Publicaţia „Flux” scrie că astfel Moldova rămâne o excepţie fericită în Comunitatea Statelor Independente, singura republică parlamentară, ferindu-se astfel de un regim autoritar. În acest context, autorul aduce aminte de acorduri internaţionale controversate semnate, fără aprobarea prealabilă a parlamentului, de preşedinţii Mircea Snegur şi Petru Lucinshi, aleşi prin vot direct. Este vorba de aderarea ţării la CSI sau memorandumul pentru staţionarea trupelor străine pe teritoriul Moldovei. „Flux” aparţine creştin-democratului Iurie Roşca, fost aliat al comuniştilor.