Un raport al Comsiei pentru Supraveghere și Reformă din Camera Reprezentanților a Congresului SUA a prezentat un plan prin care o serie de miliardari, generali și fosti oficiali americani urmăresc să obțină contracte de miliarde de dolari vânzând tehnologie nucleară Arabiei Saudite, totul prin ocolirea legislației americane, care interzice încă din anii 1954 trasferul de secrete nucleare și afacerile care pot duce la proliferare nucleară.
Planul acesta de afaceri, care poate duce la obținerea armei nucleare de către Arabia Saudită, a fost promovat sub denumirea de ”Planul Marshall pentru Orientul Mijlociu”. Cine susține proiectul? Contraamiralul Michael Hewitt, generalul Jack Keane, generalul Keith Alexander și șefii companiilor Exelon Corporation, Toshiba American Energy Systems, Bechtel, Centrus Energy, GE Energy Infrastructure, Siemens SUA. ”Toți au semnat o scrisoare către prințul mostenitor Mohammed bin Salman care promitea un Plan Marshall al secolului 21 pentru Orientul Mijlociu”, arată raportul.
Planul acesta, care ar implica contracte cu saudiții în valoare de circa 80 de miliarde de dolari, a fost promovat de o companie creată în primele luni ale mandatului lui Donald Trump – IP3 International. Această companie a făcut lobby pentru construirea în Arabia Saudita a mai multor centrale nucleare, prin intermediul cărora regimul saudit ar fi obținut tehnologie ce poate ajuta la construuirea armei nucleare, în condițiile în care liderul de facto al regatuilui, prințul Mohammed bin Salman, apropiat de ginerele lui Trump, Jared Kushner, a sugerat că își dorește arma nuclerară pentru a se apăra în fața Iranului. Activitatea IP3 s-a încheiat, din cauza că afacerea ar fi încălcat Atomic Energy Act din 1954, însă sursele citate în raportul amitit se tem că planul acesta ar putea fi dus mai departe prin intermediul unor oficiali apropiați cercului de interese amitit din Consiliului Național de Securitate.
Raportul elaborat de Camera Reprezentanților conține o remarcă importantă: ”Puternicele interese de afaceri private din SUA au făcut presiune în mod agresiv pentru transferul unor tehnologii nucleare foarte sensibile către Arabia Saudita – un risc de securitate potențial pentru SUA, dacă lipsesc condiționările adecvate”. ”Presiunea agresivă a intereselor de afaceri private” și identitatea susținătorilor planului amitintit pot dezvălui într-o oarecare măsură ”statul profund” din SUA.
Unul dintre personajele centrale ale ”Planului Marshall pentru Orientul Mijlociu” a fost fostul consilier pentru Securitate al Casei Albe și fost șef al spionajului militar al SUA, generalul Michael Flynn, una dintre primele victime ale dosarului Russiagate, debarcat din administrație și pus sub acuzare pentru că a mințit în legătura cu contactele sale cu ambasadorul Rusiei la Washington, în 2016 și 2017. Poziția lui Flynn în guvern îl făcea foarte importat pentru riscanta și bănoasa afacere nucleară.
Un susținător notabil al așa-zisului Plan Marshall este Bud McFarlane, fost consilier pentru securitate națională al lui Ronald Reagan. El a fost o figură centrală în scandalul Iran-Contra, când administrația Reagan a vândut în secret și ilegal arme Iranului condus de un regim islamic ostil SUA. McFarlane a fost pus sub acuzare pentru asta, dar a fost amnistiat de președintele George W. Bush. Acum McFralane recidivează din nou, făcând lobby însă pentru transferul de tehnologie nucleară ce poate duce la fabricarea armei atomice de către marele rival regional al Iranului, în mandatul unei administrații Trump care și-a făcut un obiectiv din îngenuncherea Iranului.
Președintele Donald Trump a retras SUA din Acordul nuclear semnat în 2015 cu Iranul, alături de Rusia, China, Franța, Marea Britanie și Germania. Restul semnatărulor, inclusiv aliații europeni ai SUA, refuză să iasă din acest acord prin care Iraul s-a angajat să nu mai dezvolte programul nuclerar de îmbogățire a uraniului, oficial un progran civil. Modalitatea cea mai sigură de a face ca acest Acord să se prăbușească este ca rivalii saudiți ai Iranului să ajungă să dețină tehnologia nucleara care să le permită obținerea bombei, căci Iranul ar fi obligat atunci să își dezvolte propria capacitate nucleară militară.
Cea mai mare parte a susținătorilor acestui ”Plan Marshall pentru Orientul Mijlociu”, generali în retragere și foști oficiali americani, au fost în favoarea atacarii Iranului sub pretextul că amintitul program nuclear civil al Teheranului maschează unul militar. Este de notat că programul nuclear iranian incriminat de SUA își are originea în timpul administrației Dwight Eisenhower, care a transferat tehnologie militară în Iranul condusa de șahul Reza Pahlavi în cadrul programului ”Atomi pentru Pace”. Având în vedere cele de mai sus și faptul că SUA, Rusia și China concurează peste tot în lume pentru construcția de reactoare nucleare, ne putem întreba de ce sunt deranjate elitele economice și oficialii din marile puteri atunci când vorbesc pe un ton grav la conferințele de securitate și forumurile economice: de posibilitatea proliferării nucleare (în Iran sau aiurea) sau de faptul că marile lor corporații nu câștigă miliarde de dolari de pe urma acestei proliferări nucleare?
@IR: PS: Sint de acord ca, daca actualul curs spre inechitate flagranta va continua, sub o forma sau alta, o ideologie justitiara va reapare. Am spus asta demult daca imi urmaresti postarile. Daca sau nu va semana cu ceea ce a fost comunismul, nu se poate sti. Oricum, nedreptatea doare mai tare ca foamea si asta nu poate dura la infinit.