PNRR este în aer. Aproape 100 de jaloane și ținte restante doar din 2023 și 2024

Guvernul României implementează Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) într-un ritm foarte lent.

PNRR este în aer. Aproape 100 de jaloane și ținte restante doar din 2023 și 2024

Dragoș Pîslaru - coordonator al PNRR din partea Guvernului FOTO Guvernul României

Guvernul României implementează Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) într-un ritm foarte lent.

Doar trei cereri de plată au fost depuse în perioada 2022-2025. Nu mai puțin de 98 de ținte și jaloane, adică mai bine de jumătate, sunt cu termen depășit. Ar fi trebuit să fie gata în 2023 și 2024. Inclusiv obiectivul inițial al Executivului de a depune cererea cu numărul 4 a picat.

PNRR dă în continuare bătăi de cap guvernanților români, deși era un instrument prin care România ar fi putut să împuște doi iepuri dintr-o lovitură: 1) să se reformeze; 2) să primească bani gratis, sub formă de granturi, sau cu o dobândă mult mai mică față de împrumuturile obișnuite.

În prezent, toate țările care primesc bani prin Mecanismul European de Redresare și Reziliență, din care face parte și PNRR-ul, au intrat în ultimul an de implementare, în condițiile în care se va trage linie pe 31 august 2026 pentru toți beneficiarii.

România a reușit să trimită doar trei cereri de plată de când există PNRR-ul, două în perioada Guvernului Ciucă, iar una în timpul Cabinetului Ciolacu. Executivul Bolojan nu a apucat să trimită nicio cerere de plată, deși intenția Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene era să fie la cheie cu jaloanele și țintele din trimestrele 1 și 2 (T1 și T2) din 2023, pentru a trimite la Bruxelles cererea în octombrie.

„Transmiterea cererii de plată nr. 4 depinde de finalizarea procesului de renegociere a PNRR, care este în desfășurare, drept care atât termenele de implementare a investițiilor, cât și calendarul depunerii cererilor de plată pot fi ajustate în urma finalizării acestuia. De asemenea, estimăm finalizarea procesului de renegociere, respectiv transmiterea CP4 în luna octombrie a acestui an”, preciza MIPE pentru Cotidianul, în prima jumătate a lunii octombrie.

Până la data răspunsului, pentru jaloanele și țintele aferente T1 și T2 din 2023 (incluse în cererea de plată numărul 4) situația era în continuare problematică. Mai precis, din 46 de obiective, doar 30 erau finalizate, în timp ce 16 erau în curs de realizare.

Citește: Loteria banilor din PNRR în Sănătate. Numai 8 spitale din 49 au fost norocoase. Ce scuză invocă guvernul

E vorba de ținte și jaloane care în mod normal, prin respectarea termenelor asumate, trebuiau să fie gata pe 30 iunie 2023. Printre ele inclusiv noua lege a salarizării, pe care atât Guvernul Ciucă, cât și Guvernele Ciolacu au evitat să o pună la punct.

Într-un interviu pentru Libertatea, ministrul Muncii, Florin Manole, preciza că noua lege a salarizării unitare nu va face parte din următoarea cerere de plată, ci s-a negociat cu Comisia Europeană să fie gata până la jumătatea anului 2026. Practic, această spinoasă reformă e amânată pentru ultima sută de metri.

Zeci de obiective cu termenul limită depășit

Situația în ceea ce privește jaloanele și țintele pentru alte cereri de plată este mult mai proastă. De exemplu, în cererea de plată numărul 5 ar trebui să intre jaloane și ținte din T3/2023, T4/2023, T1/2024 și T2/2024, potrivit MIPE. În cazul acestora, din 72 de obiective, doar 37 de ținte și jaloane erau finalizate la începutul lunii octombrie. Așadar, puțin peste jumătate.

Conform precizărilor MIPE, unele ținte și jaloane realizate și care în mod normal făceau parte din cererea de plată numărul 5 ar putea ajunge în solicitarea 4.

„Pentru o distribuție cât mai echilibrată a țintelor și jaloanelor în cadrul acestor cereri de plată, a fost identificată oportunitatea devansării unui număr cât mai mare de ținte și jaloane în cadrul cererii de plată nr. 4 (CP4), inclusiv jaloane și ținte din trimestrele aferente anilor 2023-2024, finalizate sau cu potențial de finalizare la momentul depunerii cererii de plată”, susține MIPE.

Pe de altă parte, în cazul planurilor pentru cererea de plată numărul 6, unde sunt incluse țintele și jaloanele din T3/2024 și T4/2024, numărul obiectivelor este de 54. Din acestea, doar 7 au fost îndeplinite, în timp ce nu mai puțin de 47 sunt „în curs de realizare”.

10,74 miliarde primite. Suma destinată României, diminuată

Datele publice ale MIPE arată că suma totală încasată de România din fondurile alocate pentru implementarea PNRR a ajuns la 10,74 miliarde euro, în urma încasării a aproximativ 1,3 miliarde euro din cererea de plată nr. 3. Această sumă reprezintă o plată parțială, pentru țintele și jaloanele îndeplinite integral.

Pentru cererea de plată nr. 3 este suspendată temporar suma de 869 milioane euro, pentru care România are la dispoziție un termen de șase luni (până pe 28 noiembrie 2025). Această etapă procedurală de suspendare parțială a fondurilor nu presupune pierderea niciunui euro din suma alocată României pentru cererea de plată nr. 3: sumele suspendate rămân în continuare alocate României și vor fi încasate după ce toate cerințele vor fi îndeplinite.

În anii anteriori, România a încasat o sumă de 9,44 miliarde euro, reprezentând: 3,79 miliarde euro – prefinanțare, aprox. 0,29 miliarde euro – prefinanțare aferentă capitolului REPowerEU, 2,56 miliarde euro – cererea de plată nr. 1 și aprox. 2,80 miliarde euro – cererea de plată nr. 2.

Potrivit MIPE, suma alocată inițial României pentru implementarea PNRR a fost de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, din care 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Însă în urma renegocierii din ultimele luni, Dragoș Pîslaru a anunțat pe 22 octombrie că valoarea finală a PNRR rămâne la 21,41 de miliarde euro, 13,57 miliarde euro fiind granturi, iar 7,84 miliarde euro împrumuturi.

De asemenea, tot ministrul Pîslaru a menționat că au fost eliminate 128 de jaloane și ținte, rămânând 390 de obiective. În continuarea data limită rămâne 31 august 2026, însă la nivelul Parlamentului European a fost votată prelungirea implementării cu 18 luni. Cu toate acestea, trebuie ca decizia să fie luată și Comisia Europene, însă instituția de la Bruxelles e reticentă în momentul de față privind o astfel de măsură.

Distribuie articolul pe:

13 comentarii

  1. bună!
    Cu absorbtia banilor de la UE este greu,
    este mai usor sa hăituim opozitia,pe
    opozanti. De ce este ușor?
    Avem oamenii nostri prin care trimitem ordinele catre parchete,DNA, Justitie,ICCJ, CCR, servicii,etc
    Si sa stiti chiar se execută!
    Vedeti de ex procurorii care se ocupa de Georgescu !
    Ați vazut când Nicusor a zis ca nu e multumit de procurorul general
    IMEDIAT Florenta a sarit ca ars și a trimis in instanța dosarul. lui Georgescu .
    Dar ținerea sub control judiciar a lui Georgescu din februarie 2025 ,cum este?
    RASPUNS; este la ORDIN !
    DE CE JUDECATORII EXECUTA ORDINELE ? CATA MIZERIE ! TICALOSIE !

  2. A fost instituită o vraiște absolută în acest PNRR ! Cu pagube imense pentru Romănia . Bine că și-au luat trotinetiștii comisionul .

  3. Insist cu întrebare simplă: ce reprezintă acest PNRR, cum se justifică și în ce circumstanțe a semnat România așa ceva??

  4. Un articol deosebit de prost, scris de un trotinetist gen „digi tv”. PNRR a fost de la început o escrocherie menitǎ sǎ DISTRUGǍ, nu sǎ „reformeze” sau sǎ ajute! S-au impus condiții de asasinat economic și termene imposibil de respectat! Bravo, Cotidianul!

    1. punctul pe I
      dar unii care cred ca:”pomana ingrasa” inca sunt nemultumiti si uita ca Ghinea a ”scris” dupa dictare o…

  5. sa intelegeti ca nu toti suntem ingrijorati stiind ca la vremea lansari acestor proiecte alte tari au evitat sa devina captive pt cativa firfirei…

  6. Era sortit eșecului din start , in momentul in care a fost baremul de timp până în 2026 ales. Pentru Italia , ori alta tara care avea autostrăzi deja și infrastructura de cai ferate , era ușor să cumpere în câțiva ani niste trenuri mai competitive ( din Italia aduse nu de Alstom Brazilia ) să pună fotovoltaice pe case sau moriști de curent în mare . Pentru România, țară aflată sub ocupație care lucrează prin prostii și trădătorii din Romania , nu era posibil să construiești autostrăzi în 3 ani și căile feroviare . Doar comuniștii puteau asta , in favoarea țării , vânzătorii de astăzi încearcă orice succes să-l transforme în succesuri basesciene . E un lucru cert că nu trebuia acceptat un termen atât de scurt , doar daca vrei sa te razi de Romania . Mi-e scârbă !

  7. Ăsta e pușculița de aprovizionare a mizeriilor politice din România, PNRR! De ce sa nu recunoaștem acțiunea, daca banii ajung exact unde nu trebuie? Investiții…nu, dar furaciuni…pe banda rulanta de către acești nemernici din politica românească, totul se blochează la ei, ori mita, ori parandarat! Vezi exemple peste tot in tara, la drumuri…eșec, la investiții…eșec, la programe…eșec! Câte acte au semnat mizeriile politice din guvernul României că fiind investiții străine, și culmea, nu a schimbat nimic în economia românească, nu au finalizat nimic favorabil bugetului statului și a cetățenilor români, ba mai mult, au uitat de actele semnate, firmele au plecat, posibil tot din cauza mitei cerute de către politicienii români.

  8. Cine să implementeze toate astea, habarnistii, incompetenții cu diplome false , bandiții din coaliție care se gândesc doar la prosperitatea lor, nu vedeți că pe ei nu îi interesează soarta României și a poporului și v-aș ruga sa nu mă cenzurați, bine ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.