“Politicienii au avut o abordare cinică și disprețuitoare la adresa profesorilor” – lider sindical, pentru Cotidianul

Greva a coincis cu rocada guvernamentală dintre Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu. Negocierile s-au axat pe discuțiile cu prim-ministrul în funcție, iar rolul ministrului Educației la acea vreme, Ligia Deca, a devenit secundar. În alte ocazii însă, ca și în prezent, rolul ministrului a fost decisiv în medierea discuțiilor dintre reprezentanții cadrelor didactice și Guvern. În 2005, în urma unei greve generalele de trei săptămâni, ministrul Mircea Miclea a demisionat pentru că guvernul a refuzat să acorde 6% din PIB la alocarea bugetară anuală.

Declarațiile ministrului Daniel David din ultima perioadă s-au concentrat pe criticarea modului în care profesorii au ales să protesteze.

“Am spus că parcă aș fi așteptat și aștept de la profesorii nemulțumiți și care doresc să protesteze să o facă un pic într-un alt mod și cu alte conținuturi, fiindcă lumea se uită la noi, societate se uită la noi. Și nu este regulă să-și formeze o imagine, de multe ori, proastă, în baza unor exprimări pe care le avem la supărare. Nimeni nu a contestat nemulțumirile, nimeni nu a contestat dreptul la protest. V-am rugat doar să fim atenți la ce conținuturi punem și cum facem acest lucru.”

Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație “Spiru Haret” consideră că modalitatea în care se comunică rezultatele negocierilor a avut, de-a lungul timpului, un aport în escaladarea tensiunilor dintre guvernanți și angajații din învățământ.

“Problema este cum reacționează politicienii noștri, care este modul lor de abordare, cum înțeleg ei să comunice rezultatele unor negocieri purtate între Guvern între ei și bineînțeles partenerii sociali din învățământul preuniversitar și universitar. Pentru că dacă vii și spui ceva de genul; “V-am dat! V-am făcut!”, este ca o jignire pe care o aduci împotriva unui corp socio-profesional care nu vine să-ți cerșească ție ca și politician, ceva anume, în niciun caz.”, a declarat Marius Nistor pentru Cotidianul.ro.

“Asta este marea problemă a clasei politice din România: lipsa de respect, aroganța și cinismul care ne caracterizează”

Din 1999 au avut loc patru greve generale, ultima înainte de 2023, fiind în 2005. Dezideratul ca 6% din PIB să fie alocat educației nu a fost însă atins. Majorările salariale din 2023, au ajuns cu sporuri, și alte avantaje la aproape 50% din veniturile anterioare negocierilor. Ultimele modificări legislative anulează această victorie de etapă.

“Politicienii, indiferent care au fost, indiferent de orientare, de stânga, de dreapta, de centru, au avut întotdeauna această abordare cinică și disprețuitoare la adresa corpului profesoral. N-au respectat niciodată cadrele didactice. De altminteri, am putut vedea, în perioada în care sunt în opoziție vorbesc foarte frumos, chiar susțin acțiunile de protest, declanșate în învățământul preuniversitar și universitar.

Însă, în momentul în care vin la putere, vin cu același discurs pe care l-au avut cei care erau la putere, când ei erau în opoziție. Asta este marea problemă a clasei politice din România:

lipsa de respect, aroganța și cinismul care ne caracterizează. Ne-au spus, după alegerile de anul trecut, că au înțeles ceva din partea electoratului. N-au înțeles absolut nimic, abordarea este aceeași, atitudinea este aceeași.”, a mai adăugat liderul.

Una dintre cele mai controversate declarații din partea unui ministru PNL aparține Monicăi Anisie, care afirma, în 2019, că pe construcția bugetară de la vremea respectivă nu are ce să facă cu banii dacă se alocă 6% din PIB pentru Educaţie deși liberalii susținuseră alocarea în spațiul public și în Parlament.

“Bugetul acesta trebuie să crească gradual, pentru că nu poţi să dai din primul moment fără să ştii nişte măsuri pe care le vei lua pe termen scurt, mediu şi lung. Vă spun de ce. Pentru că, hai să spunem că astăzi ni se dau cei 6% din PIB. Dar eu, pe construcţia pe care o am acum, cu cei 6% nu am ce să fac”, a declara Anisie.

De ce demisia ministrului Daniel David?

Printre solicitările sindicatelor din învățământ se află și demisia actualului ministru. Liderii sindicali văd acest gest ca o recunoaștere a faptului că, în cazul în care revendicările cadrelor didactice nu vor fi ascultate, învățământul din România riscă să intre în impas în următorii ani.

În aceste condiții gestul demisiei este privit ca unul de onoare în condițiile în care Coaliția de guvernare nu susține deblocarea situației generate de legea 141/2005.

“Politicienii noștri trebuie să gândească că în următorii trei sau patru ani o mare parte dintre cadre didactice se vor pensiona vor părăsi sistemul de învățământ preuniversitar. Cu ce anume vor fi înlocuiți?

Pentru că stau și mă gândesc, în momentul de față, ministrul Educației ne-a transmis foarte clar că el nu își dă demisia indiferent cât de nemulțumite sunt organizațiile sindicale, că nu noi l-am pus pe el pe funcție.

Pe el nu-l poate demite decât premierul și Coaliția care este în spatele premierului. Dar îi aducem la cunoștință, cu această ocazie, ministrului Educației că a existat un alt ministru (Mircea Miclea n..r) care la fel și-a dorit să facă reformă, dar în momentul în care a constatat că nu are susținere din partea unei coaliții, chiar dacă era numit și susținut de acea coaliție, și-a dat demisia.”, mai spune Marius Nistor.

Acesta a mai adăugat că în urma discuțiilor cu președintele Nicușor Dan din luna septembrie s-a stabilit ca în două luni să aibă loc o nouă întâlnire. Aceasta însă nu a fost stabilită încă.

„Îmi doresc, evident, ca fiecare dintre noi să pună interesul copiilor pe primul loc (…) Promisiunea mea a fost că vom evalua, cum am spus, cu cifrele pe masă, cu opinia tuturor părților implicate, după două luni de la începerea anului școlar”, a spus șeful statului la TVR, potrivit Agerpres.

Nicușor Dan a mai adăugat că „opinia pe care reprezentanții sindicatelor o au este diferită de opinia pe care ministerul o are”.