În cele ce urmează, Politico oferă o radiografiere a fiecărei posibile propuneri pentru șefia OMS și de ce este important și, mai ales, ce îl recomandă.
1. Hanan Balkhy, podul diplomatic dintre Golf și Statele Unite
Regiunea Golfului vine cu propuneri puternice, reflectând influența sa financiară tot mai mare în diplomația medicală. Hanan Balkhy, actualul director regional al OMS pentru Mediterana de Est, este considerată o candidată de top, fiind apreciată ca un profesionist echilibrat și extrem de competent. Formarea sa profesională în Statele Unite și alianța solidă a Riadului cu Washingtonul ar putea atrage țările care își doresc normalizarea relațiilor cu America.
2. Hanan Mohamed Al Kuwari, managerul din afara sistemului clasic
O altă variantă influentă din regiunea Golfului este fosta ministră a Sănătății din Qatar, Hanan Mohamed Al Kuwari. Aceasta aduce cu sine experiența conducerii celui mai mare furnizor de servicii medicale din țara sa. Această candidatură poate atrage voturile statelor care caută un profil managerial pur și o perspectivă nouă, neafiliată istoric structurilor interne tradiționale ale OMS.
3. Sania Nishtar, veterana diplomației vaccinurilor
Din zona Asiei de Sud, Sania Nishtar din Pakistan se profilează cu unul dintre cele mai puternice CV-uri în domeniul sănătății globale. În prezent șefă a Gavi, Alianța pentru Vaccinuri, Nishtar a candidat deja împotriva lui Tedros în 2017 și a demonstrat abilități excepționale în gestionarea relațiilor cu administrația Trump, apărând ferm programele globale de vaccinare în fața presiunilor repetate.
4. Budi Gunadi Sadikin, vocea piețelor emergente asiatice
Mai departe spre est, ministrul indonezian al Sănătății a generat un interes masiv în timpul Adunării Mondiale a Sănătății de la Geneva. Fost bancher intrat în sectorul sanitar abia în 2020, Budi s-a remarcat printr-un discurs axat pe solidaritate și pe partajarea tehnologiilor medicale. Lipsa sa de experiență medicală îndelungată ar putea reprezenta însă un dezavantaj pentru anumiți decidenți stricți.
5. Hans Kluge, cel mai solid prospect al Europei
Pe hârtie, Europa are pretenții legitime, având în vedere că niciun european nu a mai fost ales director general din anul 1998, însă continentul poartă bagajul politic al inechității distribuirii vaccinurilor în timpul pandemiei de Covid-19. Dincolo de aceste piedici politice, Hans Kluge, medicul belgian care conduce biroul OMS din Europa, este considerat cel mai puternic candidat european, bucurându-se de o reputație solidă în construirea consensului și de un sprijin intern masiv în cadrul organizației.
6. Helge Braun, influența germană cu umbre din pandemie
Germania, prin statutul său de donator major în sănătatea globală, generează de asemenea speculații intense în cercurile diplomatice. Helge Braun, fost consilier al Angelei Merkel, este considerat o variantă posibilă pentru această funcție. Cu toate acestea, poziția sa politică favorabilă închiderii granițelor în timpul pandemiei va fi probabil supusă unor critici dure din partea comunității internaționale.
7. Jeremy Farrar, expertul care a refuzat cursa
Deși unii experți vedeau în britanicul Jeremy Farrar un lider ideal datorită apărării vocale a politicilor bazate pe dovezi și a experienței sale vaste, fostul cercetător-șef al OMS a spulberat rapid speculațiile. Acesta a respins public zvonurile privind o eventuală candidatură, declarând clar jurnaliștilor că nu are absolut nicio intenție de a candida pentru funcția supremă din cadrul organizației.
Până în anul 2027, actualul președinte al OMS, va rămâne în funcție. Acesta a gestionat pandemia de SARS-CoV-2. Mandatul unui președinte al Organizației Mondiale a Sănătății este de 5 ani. Există posibilitatea a două mandate succesive.
Întreaga analiză POLITICO poate fi citită aici.