Cu ani în urmă, cînd făceam emisiuni la RadioTotal, mai ales după miezul nopții, îmi plăcea să sting lumina în studio și să rămîn într-o legătură strict sonoră cu ascultătorul.
Încercînd să nu mă trădez, intram într-un joc cu omul de la telefon, încercînd să ghicesc mai multe despre el, pornind de la ton, de la vocabular, de la construcția frazei, de la felul cum aborda subiectul. Încet-încet, îi construiam un portret. Bunăoară, îi descopeream, destul de repede pe nevăzători. Sunt oameni sensibili, cu o voce clară, care vorbesc, de obicei, mai tare. Nu au somn. Mulți dintre ei sunt copleșiti de singurătate, de îndoieli și au un chef nebun de povești. Vor să comunice cu orice preț, să descarce o parte din povara întunericului care-i apasă.
Îi știam după voce pe abonații postului, unii care voiau să vorbească doar ca să se afle în treabă și să vorbească despre orice. Erau un fel de doctori într-ale nimicului. Îi simțeam și pe cei care nu mă suportau și care intrau în direct doar ca să muște.
Mult mai tîrziu, cînd am deschis porțile comentariilor la sfîrșitul articolelor mele, am descoperit că și postările pot fi niște mesaje lansate în universul internetului. Şi ele spun cîte ceva, uneori enorm, despre autorii lor. Şi pot fi cartușe periculoase în operațiuni de diversiune politică. Spre deosebire de întîlnirile radiofonice, postările au evoluat rapid și au devenit un instrument de propagandă. De la reacțiile de bună credință, de la replici, ironii şi completări, postările au devenit parte dintr-un sofisticat mecanism de promovare sau de protejare a imaginii unui politician. La început, tot felul de cititori intrau în dialog sau încercau să acrediteze un alt punct de vedere. De prin anii 2000-2005, au început manevrele otrăvite, dezinformările, știrile false. Şi toate, orchestrate profesionist! Îmi aduc aminte de perioada de aur a Coanei Joițica, zisă și Blonda de la Cotroceni și „Nuți, spaima…“. Cu ea a fost lansată tehnica prezenței mediatice multiple. O întîlneai și pe net, și pe televiziuni, și în revistele glossy, și la radio și la festivități. Numai să se vadă, cu tocuri, cu poșete, cu mașini, cu valea dintre sîni, cu vacanțe și petreceri, cu evenimente și cu scîrboase complimente care trădau slugărnicia anturajului. Atunci am simțit, pentru prima dată, că un mecanism enorm și destul de bine pus la punct funcționează în jurul cucoanei.
N-apucai să scrii două vorbe mai aspre despre ea că te trezeai cu un cîrnat de reacții de la cititori. Spre deosebire de cititorul obișnuit, postacul plătit de partid sau de politicianul de tip Nutzi este un slujbaș cu oarece dexteritate pe calculator. Şi cu foarte puțină imaginație. Are frazele scurte, fără subordonate și judecata lui este ca o înjurătură de mamă împachetată în hîrtie de ziar. El trebuie să apere un personaj pentru care lucrează. Si trebuie să reacționeze la o sumedenie de critici pe domenii de care nu are habar, asta în vreme ce cultura și imaginația, vizibil sărace, gîfîie la a doua sau la a treia postare. Poate folosi cel mult 10 argumente, cu înjurături cu tot. Că, să zicem, Elena Udrea este frumoasă și elegantă, că este plină de idei, că vrea să facă treabă, că are proiecte, că…. mai urmează tot felul de adjective, livrate, de obicei, pe o listă scrisă tot la comanda cucoanei. Şi. dacă termina cu laudele, mai adăuga două-trei acuzații. Că te plătește PSD-ul sau liberalii (încă nu erau înfrățiți și nici contopiți), că ești comunist, că ai furat și tu ceva la viața ta și că ești de rea-credință etc. Am aflat, destul de repede, că în afara grupelor de postaci de la principalele partide politice mai funcționau și cîteva firme cu echipe de 10-15 oameni, cu calculatoare performante și cu programe de căutare avansată. Şi unde găseau cîte ceva despre Elena Udrea interveneau cu postări în apărarea ei sau cu atacuri la adresa autorului sau a publicației. Mărturisirile făcute pe la televiziuni de Cristian Călugaru, șeful postacilor PDL, ar putea ajuta pe oricine să înțeleagă foșgăiala politică de pe net, orchestrată în slujba unui partid sau a unui candidat.
Fenomenul a început să se relanseze. Suntem în prag de alegeri. Postacii cu imaginația lor săracă și cu tonul lor arțăgos se agață imediat la coada textului. Şi scriu că te plătește Dragnea, că serviciile te susțin, că ești laș, că ești depășit, că ești coadă de topor, de regulă la PSD sau la ruși. Şi iar, de la capăt: că te plătește Dragnea (sau că aștepți banii, sau că ești abonat la… sau că ești în solda etc). Pe postac nu-l interesează nici Dragnea, nici libertatea presei și nici nu vrea să schimbe ceva. Lui Liviu Dragnea îi ajung două-trei posturi de televiziune unde să înșire prevederile Programului de guvernare al PSD și în rest, salutare taică! Poate să crape toată media din România.
Pentru postac nu există oameni liberi sau independenți. El înțelege presa în limitele condiției sale. „Fac asta pentru că mă plătesc. Şi pe cei care scriu trebuie să-i plătească un partid sau un politician. Altfel, de ce ar scrie?“.
Un om care are o altă părere încearcă un dialog. Are o idee și un limbaj. Postacul nu vrea decît să te înjure și să te lovească din trei-patru. Şi este sărac în argumente. Şi cam ticălos. Preia cu copy -paste același text pe care îl plimbă pe la articole diferite. El nu știe decît patru-cinci înjurături pe care le mută pe tot netul, la toate articolele și la toți politicienii.
Postacul nu este cititor: Mai degrabă l-aș numi un contrabandist de comunicare. E ultimul produs al mizeriei politice din România. Şi… cam atît!
PERFECT descris Cornel Nistorescu!
„Postacul nu este cititor: Mai degrabă l-aș numi un contrabandist de comunicare. E ultimul produs al mizeriei politice din România. Şi… cam atît!”- DIN PACATE, SI DE NEINTELES, PUTE ROMANIA DE D-ASTIA.
Online-ul a ucis ziarul de hartie, nea Cornele.
Excelent! Postacii se dublează, triplează etc. și vorbesc „singuri”. Nu sunt proști, doar niște oportuniști (elegant spus) care fac orice pentru a deregla sensurile inițiale ale unei postări.
Ce ma mira este retorica anti occidentala a multor postaci. Cum oare s-au aciuat peaicea?
Din păcate și dvs. prin continutul articolelor semănați mult cu un postac. Mai demult nu erați așa.
E diferența între postacii de partid plătiți, postacii care au vocabular bogat și postacii care aduc argumente, argumente care se dovedesc reale în perioada următoare, de multe ori, deranjante prin adevărul crunt pe baza de date personale sau ale tarii, în ultima categorie mă văd și eu. Toți simt nevoia sa comunice pentru că, ori refulează, ori, nu au cu cine vorbi, și scriu comentarii care, aveți dreptate, ori jicnesc, ori dau copy paste fara să înțeleagă ce copiază sau nu înțeleg comentariul pe care îl contesta. P.s. daca deranjează comentariile, puteți să puneți un articol cu cei care nu sunt acceptați, sa nu mai direcționați spre spam. Aștept articolul. Mulțumesc.
Daca Postacul ii baga pamant pe teava…Ala care apasa pe tragaci stranuta si te….cenzureaza.
Conceptul de postac este mai nou în vocabular și poate fi asemănat puțin cu cel de „activist de partid” în măsura în care aceștia servesc anumite partide sau ideologii politice însă nu toți postacii pot fi încadrați în această categorie. Or mai fi și activiști civici sau oameni obisnuiți care au găsit un mod de a-și exprima opiniile pe diverse teme aduse de alții, de regulă de presă,în spațiul public dar nu numai. Se pare că acest spațiu a fost transformat de câțiva ani într-un fel de piață de idei din care fiecare alege după preferințe sau gusturi și slavă Domnului, există pentru toate, nu ne putem plânge. Cu un mic amendament: de cele mai multe ori nu prea ai ce alege și nici de unde să faci rost de altele. Poate sună puțin a fatalitate dar, cu părere de rău, chiar nu am alta iar dacă ne referim la „altfel” de alegeri chiar nu văd ce am mai avea de spus și nu s-a spus încă.
Termenul postac il consider definitoriu pentru o categorie de cititori interesati.
Sunt alti cititori care comenteaza din dorinta de comunicare a opiniilor. Pentru asta au nevoie de disponibilitate sufleteasca, de timp, dispozitie…
Oricum, prin actiunea de cenzura se descurajeaza aceasta apetenta de comunicare…
De departe ,cei mai periculoși ,sunt postacii proruși,pro Putin.Acestia pot deveni mortali.
„…valea dintre sani…”, literatura frumoasa! In germana ar echivala cu „drumul cavalerului (soldatului)”.
Mai scriu o data acelasi comentariu, refuzat „automat” prima data. Ar fi usor de facut deosebirea intre postaci si comentatori direct de catre administratori care nu ar trebui sa permita comentarii cu nume diferite de pe acelasi dispozitiv ori adresa IP (stiu ca exista VPN si toti smecherii se dau in USA dar sunt si alte departajari). Restul comentariului precedent era despre autorii articolelor, nu despre comentatori, probabil nu le-a placut critica.
este plina tara de gunoaie pe unde te uiti numai mizerie vezi,suntem o tara necivilizata .stricam si murdarim tot pe unde ajungem.autoritatile nu fac nimic dorm ca de obicei.politica este in toate si totul este politizat.pacat ca nu pretuim natura si o murdarim.
Pos ta cii sunt co in te re sati.
România are atât de multe de făcut incât, dacă s-ar putea, ar trebui să tacă vreo câțiva ani și să facă. Doar să facă dar cum acest lucru nu este posibil, înlocuim sau acoperim faptele cu vorbe iar asta ne ocupă tot spațiul și timpul. Pardon, întreaga viață.
Din păcate, în ultimele luni,Cotidianul ne oferă șansă!! de a fi doar cititori. In schimb, unui anumiti gen de cititori li se oferă toate șansele de a fi ci postaci. În atare condiții lamentările mi se par lipsite de logica și de sens. Ce oferi, aceea primești.
PS. Criticile adresate de postaci cu privire la afinitățile domniei voastre fata de Dragnea, PSD, Rusia și doamna Firea sunt cele mai hazlii cuvinte din istoria fără post posdecembrista. Chiar ca au savoare și umor sec cu țuică.
Și cum se încadrează povestea asta românească în povestea mondială a Internetului i-compris. Trolilor săi ca instrument de world wide state-craft a State Department așa cum e istorisită ea de Mike Benz ?
Nu zic da spui ia l-ați de vedeți voi episodul Sock Puppets din sezonul 6 al serialului Homeland și Spune-ți -mi de unde s-au inspirat scenariștii.
Hai că e frumos și cu artă.
Ia luați de.
Episodul a fost broadcast în 2017 deci metoda se știa de dinainte
Sa ne amintim, cand media, a descoperit, ca… Firea, Firuta noastra, era sustinuta si laudata, chiar de postacii din subordine, din primarie. Mi-a placut !
Pe cand un articol despre postaci si moderatorii dvs?
Caci se vede clar o anumita ,,orientare,, a moderatorilor in a bloca unele comentarii critice despre ukraina , ,,partenerul strategic,, ysrael, etc, care sunt argumentate ,logice si NU contin expresii obscene !
In timp ce ,cele mai murdare expresii ,injuraturi scabroase, dedicate FRUSE ,COREEI DE NORD ,CHINEI ,iranienilor si palestinienilor , sau a personalitatilor nationaliste din tara ca cei din AUR sau dna Sosoaca ,etc ,sunt acceptate cu larghete de cei pe care ii conduceti !
Fondatorul acestui ziar dl ION RATIU a lasat si pentru acest ziaR un testament politic, care sa fie aplicat !
= VOI LUPTA PANA LA ULTIMA PICATURA DE SANGE CA SA AI DREPTUL SA NU FII DE ACORD CU MINE =
” Contrabandist de comunicare ” , este o metafora prea blinda pt. ipochimenii despre care vorbiti maestre , care si-au facut culcus pe acest site , l-au napadit de dimineata pina seara ! Sunt imuni la bun simt , la ridicol , la rusine .Nu sunt multi , dar se multiplica ca in filmele de groaza . Insa exista ac de cojocul unor oameni care intra in casa ta cu gindurri rele . Ii dai afara . E dreptul la aparare . Parerea mea !
Pentru acel procentaj de 30% cu care ziarele marseaza ca Ciolacu e favorit, ce imi revine mie? Nimic decat sa accept ca nu oferiti alternative ci doar perspectiva unei placi mari de cavou care cade peste potentialul cititor, sfarsitul adica.
Mda, postarea mea s-a dus direct in SPAM…Cautati-o acolo ca merita sa o cititi domnule Nistorescu.
Salutari triste domnule Nistorecu, transmise cu multa tristete…
Intr.un roman de Doina Rusti,eroina- o basarabeanca,obtine bani frumosi postand comentarii antiPonta!
„Poanta” era ca ea se plimba prin Rusia,Ucraina,tarile nordice- avea un laptop si adresele unde trebuia sa posteze!
Fictiune inspirata din realitate!
Nu ești unul dintre aia. Nu-i așa?
Două chestii:
Radio Total Nistorescu – ehehe ce vremuri, ehehe ce emisiuni.
Cristi Călugăru nu a fost şeful postacilor (ehehe ar fi vrut el).
Şi încă o chestie:
„e mulţi” postaci şi p-aci, niscaiva rămăşiţe băsiste ….
precum odinioara Tr Bassescu care , atacat si contra-atacat pe Internet simtindu-se in pericol , numea comentatorii si forumistii ,probabil la inspiratia lui Fl Coldea , -” postaci” .Niste golani care n-au alta treaba decit sa jigneasca oamenii de stat si ziaristii anexa ai Statului Ticalosit .
I-auzi dom-ne….
ghita din marghita e un postac tipic al sri-aripa cia (sau editat util, poate); oricum, textele lui au un efect diametral opus, generand o opinie anti-NATO, anti-UE si anti-neoliberalism
Nu cu postacii ai tu treaba, om batran si magar ce esti. Tu esti turbat ca ti-au dat cititorii peste nas cand ai calcat pe bec. Si campania desantata ce o duci pentru Ciuca al vostru.