Schimbarea șefului Armatei în pixul lui Nicușor Dan

În timp ce toți ochii sunt pe Armata României în contextul războiului de lângă noi, două dintre cele mai grele nume din MApN au intrat ieri în atenția presei. O anchetă DNA menționează complicitate la uzurparea funcției, infracțiune de care s-ar face vinovat generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării. În dosar, apare însă și numele generalului‑locotenent Iulian Berdilă, unul dintre cei mai influenți locțiitori ai săi, după cum afirmă surse din MApN.

 Ministrul Apărării își apără subalternul

Chiar dacă ministrul Apărării, Radu Miruță, consideră că nu este cazul despre o schimbare din funcție a generalului Gheorghiță, tot se ridică o întrebare. Dacă ar fi cazul, cine ar putea prelua comanda Armatei României?

Conform legislației în vigoare, respectiv Legea 346/2006, doar trei oameni pot decide schimbarea șefului Statului Major al Apărării. Aceștia sunt:

-președintele României – singurul care poate semna numirea sau eliberarea din funcție.

-ministrul Apărării Naționale – cel care face propunerea.

-premierul – care avizează propunerea ministrului.

Trei decidenți, patru eligibili

În mod normal, mandatul unui șef al Statului Major al Apărării este de 4 ani, cu posibilitatea unei prelungiri de 1 an. În cazul lui generalului Vlad Gheorghiță, acesta a fost numit în funcție de Klaus Iohannis în noiembrie 2023. Asta înseamnă că ar putea fi schimbat, cel mai devreme, în 2027.

Doar că, în situații excepționale – război, mobilizare, stare de urgență – mandatul nu se mai limitează în timp. Totuși, la nevoie, sau dacă președintele, ministrul Apărării sau premierul decid, locul șefului Statului Major al Apărării poate fi luat de locțiitorul său ori de unul dintre șefii forțelor Terestre, Aeriene sau Navale.

Mai exact, conform legii actuale, România are, în mod real, doar câțiva oameni eligibili. Aceștia sunt:

1. General‑locotenent Dragoș‑Dumitru IACOB Locțiitor al Șefului Statului Major al Apărării

Primul în linia de succesiune, este omul care, legal și operațional, poate prelua comanda Armatei în orice moment. În timp, și-a creat reputația unui militar echilibrat, cu experiență în coordonarea structurilor operative.

2. General‑locotenent Iulian BERDILĂ Locțiitor pentru operații și instrucție

Responsabil de pregătirea forțelor, de standardizare și de tot ce înseamnă operaționalizare. Este unul dintre cei mai vizibili generali români. Numele său apare însă în ancheta care îl vizează pe gen. Vlad Gheorghiță.

3. General‑maior Mircea GOLOGAN Locțiitor pentru resurse

Gestionează resursele umane și materiale ale Armatei. Este omul care are un rol critic într-o perioadă în care România își modernizează accelerat forțele.

4. General‑maior Claudiu‑Mihail SAVA Locțiitor pentru planificare

Se spune că este omul care are rolul de a gândi pe termen lung: strategii, planuri de apărare, scenarii de criză.

În timp ce ancheta DNA zguduie vârful piramidei militare, posibilii succesori ai șefului Statului Major al Apărării bat pasul pe loc. Și, la nevoie, vor spune „Pentru onor înainte…prezentați arm”! Fiindcă în Armată, ordinul se execută, nu se discută.