
Cele mai multe dintre companiile din România nu își pot permite un nivel al indicelui ROBOR, în funcție de care se calculează dobânzile la majoritatea creditelor în lei, mai mare de 4%. În prezent, acesta este de 2,1%, dar în ultimele două-trei luni indicele a crescut fulminant, de la 0,7%.
Un studiu făcut de Banca Națională a României în luna septembrie, când indicele ROBOR era de 1%, arată că 40% din companii precizează că rata medie a dobânzii la creditele în lei pe care le-au contractat se situează în intervalul 3-5%. Firmele care au accesat împrumuturi în euro se finanțează în mare parte la o rată de dobândă cuprinsă între 2 și 4%. Capacitatea companiilor de a face față unor evoluții nefavorabile privind rata dobânzii este redusă, o creștere de până la 4%, atât la împrumuturile denominate în lei, cât și la cele în euro, afectând semnificativ activitatea companiei și/sau capacitatea de rambursare a creditului în rândul a peste jumătate din firmele respondente, se arată în studiu.
Indicele ROBOR depinde de cantitatea de bani de pe piață. Cu cât sunt mai mulți lei pe piață, cu atât scad dobânzile la lei. Când leii sunt mai puțini, atunci dobânda pentru ei crește. Și asta, pentru că dobânda reprezintă „prețul“ banilor. El se formează pe piața liberă, fiind o medie a dobânzilor la care băncile se împrumută între ele. Creşterea reală a dobânzilor de la 1 ianuarie încolo este plauzibilă, în condiţiile în care băncile îşi vor actualiza dobânzile şi vor include în noile rate creşterea ROBOR din perioada septembrie-decembrie 2017. „Să nu ne mire dacă anul viitor ROBOR ar ajunge la 3,5% sau chiar 4%“, a declarat Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România.
În studiul numit „Sondaj privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România“, se mai spune că cele mai presante probleme cu care se confruntă firmele sunt: nivelul ridicat al fiscalității, impredictibilitatea mediului fiscal și concurența. Cea mai mare parte a companiilor chestionate consideră că nu au nevoie de finanțare de la bănci sau alte instituții financiare nebancare (63%, similar nivelului înregistrat în sondajul anterior). Cele mai multe dintre companii și-au exprimat intenția de a-și reduce gradul de îndatorare bancară atât în lei, cât și în euro (62%, respectiv 66%), în creștere comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior (59%, respectiv 65%).
Efectele unei eventuale deprecieri a monedei naționale relativ la euro sunt mixte; astfel, 38% din firme declară că deja nivelul cursului de schimb le afectează, în timp ce 32% consideră că niciun nivel al deprecierii nu le-ar afecta. Din punctul de vedere al companiilor care desfășoară activități de comerț exterior, aproximativ 39% din importatori ar fi afectați de o posibilă depreciere a leului față de euro, în timp ce, în cazul exportatorilor, doar 29% din aceștia au raportat că activitatea companiei și/sau capacitatea de rambursare a creditului ar fi afectate semnificativ.
Culmea e ca tov. Pam nici nu s-a deranjat sa coreteze ” colapsarea „. E redus, dar perseverent.
Este o rusine pentru Romania sa ascultam la radio si TV cum este mutilata limba Romana de unii care se pretind educati,sau profesionali,vedete sau oameni de cultura. Ziarele sunt pline de greseli gramaticale, de exprimare.Se folosesc fara bun simt cuvinte gen”englezisme romanesti”:ex.”Chefi la cutite”.Chefi nu e nici in romana nici engleza.
„Pragul de la care 40% din firme vor colapsa”……. Of, Doamne, biata limba romana! Nu era mai simplu, daca tot suntem jurnalisti, si am dat examen, se presupune, la lb romana, „Pragul de la care 40% din firme vor intra in colaps”?.
Asa, dupa un astfel de titlu nici nu-ti mai vine sa citesti continutul articolului! Cine raspunde pentru incalcarea grava a limbii romane, domnule autor Cosmin Pam Matei??????????
BNR este doar pasiva ,sau si sprijina cresterea robor din motive politice ,uitand influentele negative asupra
vietii economice romane.