Planul de salvare a economiei elene, adoptat pe 11 aprilie, de UE şi FMI prevede acordarea unui împrumut de 30 de miliarde de euro cu o dobândă de 5% din partea statelor din zona euro şi încă 15 miliarde de euro din partea FMI.
Imediat după ce Atena a decis să recurgă la plasa de siguranţă UE-FMI, euro s-a revigorat în raport cu dolarul, de la 1,320 dolari la 1,331. Şi indexul bursier al Greciei a câştigat 3,2%.
Dobânda pentru obligaţiunile de zece ani emise de stat a devenit joi 8,8%, cu 5,5% mai mare decât cea cerută Germaniei, spre exemplu, însă anunţul premierului Georgios Papandreou de a recurge la împrumut a redus dobânda la sub 8%. Obligaţiunile emise de Grecia pentru doi ani au ajuns joi la o dobândă de 11%, aproape de cea cerută Pakistanului. Statul elen are o datorie de 300 de miliarde de euro, adică 113% din PIB. Deficitul public este de 13,6% din PIB, de peste patru ori mai mare decât limita admisă în zona euro.
“Partenerii noştri vor face ce este necesar pentru a ne oferi un port sigur, unde să ne readucem vasul pe linia de plutire şi să trimită un mesaj pieţelor internaţionale că UE nu se joacă atunci când este vorba de protejarea euro”, a spus Papandreou, care a făcut anunţul în această dimineaţă, după ce guvernul său nu a reuşit să se împrumute de pe pieţele de capital, din cauza dobânzilor exagerat de mari. “Pieţele nu au răspuns, fie pentru că nu au crezut în voinţa UE, fie pentru că unii au decis să speculeze în continuare”, a spus premierul.
