În mai multe județe din țară unde Consiliile Județene au hotărât organizarea de referendumuri județene privind regionalizarea, prefecții au atacat fără temei hotărârile în contencios administrativ. Aberant: primarul Slatinei cere 1 milion de euro pentru fiecare secție de votare deschisă în școli.
Vrancea fierbe, prefectul decide în funcție de ce crede el
La Focșani, la foarte scurt timp după ce Consiliul Județean a votat organizarea unui referendum în care populația ar urma să se pronunțe prin „da” sau „nu” la întrebarea „Sunteți de acord cu desființarea județului Vrancea?”, prefectul județului Vrancea, Ion Oprea, a anunțat că atacă hotărârea C.J. în contencios administrativ.
Motivul pentru care prefectul a luat această decizie a fost prezentat vineri în cadrul unei conferințe de presă susținute la prefectură. „Din punctul meu de vedere acest referendum nu este de apanajul CJ. În legea referendumului sunt articole care ne spun când se organizează un anume tip de referendum (…) Organizarea referendumului va bulversa viaţa cetăţenilor şi activitatea primăriilor”, a afirmat prefectul.
De cealaltă parte, reprezentanții USL sunt categorici. Iar șeful liberalilor vrânceni, deputatul Nini Săpunaru acuză: „domnul Băsescu a încercat o lovitură de stat. Anularea rezultatului alegerilor locale din 2008 şi punerea la conducerea regiunilor a unor oameni din PDL nu înseamnă decât o lovitură de stat”.
Reacțiile cetățenilor din Vrancea după decizia prefectului a fost vizibilă pe forumurile publicvațiilor locale, iar Nini Săpunaru a admis posibilitatea unor ample proteste de stradă dacă referendumul nu va avea loc.
Prefectul și consilierii județeni ai PDL nu cunosc legile țării
Poziția lui Ion Oprea este total în afara legii, iar faptul că a precizat că Legea referendumului este cea care împiedică punerea în practică a hotărârii C.J. denotă că reprezentantul guvernului în teritoriu nu știe să interpreteze corect legea. Lui i se alătură (evident) și consilierii județeni ai PDL, care nu agrează referendumul. „Organizarea referendumului nu este de competenţa Consiliului Judeţean. În cel mai rău caz, organizarea referendumului poate fi de interes naţional”, susține Cornel Negru, unul dintre consilierii judeţeni ai PDL.
Legea referendumului îi contrazice flagrant atât pe prefrect cât și pe consilierii județeni ai PDL. „Problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau JUDEȚENE, după caz, la propunerea primarului, respectiv a președintelui Consiliului Județean, sau a unei treimi din numărul consilierilor locali, respectiv al consilierilor județeni” (art. 14, alin.1); „Proiectele de lege sau propunerile legislative privind MODIFICAREA LIMITELOR TERITORIALE ale comunelor, oraşelor şi JUDEȚELOR se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. În acest caz organizarea referendumului este obligatorie” (ar.13, alin.3).
Primari PDL pasibili de pușcărie, Darius Vâlcov cap de listă
Art. 52, alin.(1) din Legea referendumului este implacabil: „Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a participa la referendum se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi”. Sub incidența acestui articol ar putea intra mai mulți primari PDL. Cel puțin cei care în ultimele zile au anunțat că nu vor sprijinii organizarea și desfășurarea referendumului și-și vor pune în aplicare cele spuse. Cap de listă este primarul municipiului Slatina, Darius Vâlcov care a făcut o declarație pe cât de uluitoare pe atât în disprețul legislației României: „Cred că acest referendum nu îsi are rostul. Eu, ca primar al Slatinei, nu voi accepta să se monteze sectiile de vot în scoli decât contracost. Cred că pentru un milion de euro, atât am evaluat noi chiria, am putea fi de acord. Dar altfel nu. Cum nu cred că este dispus CJ să achite o astfel de sumă…”. După o astfel de declarație aberantă, orice șef de partid i-ar retrage sprijinul politic celui în cauză, iar prefectul ar trebui urgent să-l suspende din funcție, pentru condiționarea aplicării legii de primirea unei sume de bani. Asta s-ar putea întâmpla însă doar în celelalte 26 de state din Uniunea Europeană.
