Olimpiada de la Soci bate toate recordurile de participare. Cine vine cu cei mai mulţi sportivi şi cine vine cu doar un singur sportiv. Cine este campioană la medalii. Legende ale olimpiadelor albe.
Cei patru mari nu vin la Soci
Cea mai costisitoare şi totodată cea mai politizată olimpiadă albă din istorie începe vineri, 7 februarie. La ceremonia de deschidere, în premieră participă un număr impresionant de şefi de stat sau de guvern, 70. Totuşi, numele grele ale planetei au anunţat că nu participă. Este vorba de preşedintele SUA, Barack Omaba, premierul Marii Britanii, David Cameron, preşedintele Franţei, Francois Hollande, şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel. Cei patru nu vin la Soci din cauza unor legi antieuropene promovate de Rusia.
Record de participare: 88 de state
Olimpiada din acest an înregistrează un prim record. Cel al statelor care au sportivi calificaţi: 88. Vechiul record, 82 de state participante, s-a înregistrat în urmă cu 4 ani la Vancouver. Se vor alinia la startul celor 15 discipline (7 sporturi) un număr de 2.800 de sportivi. Pe parcursul celor două săptămâni de întreceri vor avea loc 98 de finale.
Şapte state vor debuta la „olimpiada albă”: Timorul de Est, Malta, Paraguay, Togo, Zimbabwe, Tonga şi Dominica (un stat liliput cu doar 70.000 de locuitori).
La ultimele 5 ediţii, „linia de start” a fost următoarea:
- 1994 (Lilehammer – Norvegia): 67 state, 61 finale (12 discipline – 6 sporturi), 1.737 sportivi (1.215 – bărbaţi, 522 – femei)
- 1998 (Nagano – Japonia): 72 state, 68 finale (14 discipline – 7 sporturi), 2.176 sportivi (1.389 – bărbaţi, 787 – femei)
- 2002 (Salt Lake City – SUA): 78 state, 78 finale (15 discipline – 7 sporturi), 2.399 sportivi (1.513 – bărbaţi, 886 – femei)
- 2006 (Torino – Italia): 80 state, 84 finale (15 discipline – 7 sporturi), 2.508 sportivi (1.548 – bărbaţi, 960 – femei)
- 2010 (Vancouver – Canada): 82 state, 86 finale (15 discipline – 7 sporturi), 2.566 sportivi (1.522 – bărbaţi, 1.044 – femei)
SUA au mai mulţi sportivi decât Rusia!
SUA aliniază la start cei mai mulţi sportivi: 230, cu 5 mai mulţi decât ţara gazdă, Rusia. Suntem în faţa unei relative surprize, Rusia fiind una dintre marile puteri în sporturile de iarnă şi este şi ţară gazdă. A treia delegaţie ca mărime este cea a Canadei, cu 220 de sportivi. Urmează Elveţia cu 168, Germania cu 151, Norvegia cu 134, Austria cu 130, Italia şi Japonia cu câte 113, Suedia cu 106, Franţa cu 105, Finlanda cu 103, acestea fiind ţările cu peste 100 de sportivi.
Un număr de 18 ţări – Nepal, Insulele Virgine Britanice, Hong Kong, Kîrgîzstan, Malta, Luxemburg, Pakistan, Paraguay, Venezuela, Filipine, Bermuda, Tadjikistan, Tonga, Mexic, Zimbabwe, Insulele Virgine, Insulele Cayman şi Timorul de Est – sunt prezente cu doar un singur sportiv calificat, iar alte 11 ţări au venit cu 2 sportivi. Surprinde numărul mic de sportivi calificaţi de Islanda (5), Lituania (9), Serbia (8) şi chiar Danemarca (12).
Top 20 de medalii/ţări
La cele 21 de ediţii ale jocurilor olimpice de iarnă desfăşurate până în 2010 s-au acordat 2.569 de medalii: 860 de aur, 860 de argint şi 849 de bronz. Din cele 20 de ţări care au obţinut cele mai multe medalii la „olimpiada albă”, 19 participă la ediţia din acest an. Singura „absentă” din „Top 20” este RDG (Republica Democrată Germană), ţară care nu mai există începând cu 1989. Deşi a participat la doar 6 olimpiade de iarnă (între 1968 şi 1988), RDG se află încă pe locul 10 al celor mai medaliate ţări all time. Top 20 arată astfel:
- Rusia* (308 medalii): 123 aur, 92 argint, 93 bronz
- Norvegia (303): 107 – 106 – 90
- SUA (253): 87 – 95 – 71
- Germania**(248): 89 – 93 – 66
- Austria (20): 55 – 70 – 76
- Finlanda (157): 42 – 59 – 56
- Canada (146): 53 – 45 – 48
- Suedia (129): 48 – 33 – 48
- Elveţia (127): 44 – 37 – 46
- RDG (110): 39 – 36 – 35
- Italia (106): 37 – 32 – 37
- Franţa (94): 27 – 27 – 40
- Olanda (86): 29 – 31 – 26
- Coreea de Sud (45): 23 – 14 – 8
- China (44): 9 – 18 – 17
- Cehia*** (41): 7 – 13 – 21
- Japonia (37): 9 – 13 – 15
- Marea Britanie (22): 9 – 3 – 10
- Polonia (14): 2 – 6 – 6
- Croaţia (10): 4 – 5 – 1
Notă:
* Rusia contabilizează şi medaliile URSS şi CSI, fiind considerată ţară continuatoare
** Germania a preluat palmaresul echipei unite RFG+RDG (participantă la olimpiadele din 1956, 1960 şi 1964) şi al RFG-ului.
*** Cehia a preluat palmaresul Cehoslovaciei, fiind considerată ţară continuatoare
Retro: legendele olimpiadei albe
Inaugurăm subrubrica permanentă a sportivilor de excepţie care au evoluat la jocurile olimpice de iarnă, nu cu multipli campioni olimpici sau multipli medaliaţi, ci cu o serie de sportivi români, care, chiar dacă nu au urcat pe podium, se încadrează, prin întreaga lor activitate, în categoria legendelor.
Alexandru Papană
A fost unul dintre marii polisportivi ai României şi nu numai. La olimpiada din 1932 a obţinut rezultate foarte bune, locul 2 la proba de Bob 2 persoane şi locul 6 la proba de Bob 4 persoane. Papană, alături de partenerul său Dumitru Hubert, a devenit în 1933 campion mondial la Bob 2 persoane. Şi Dumitru Hubert a fost un aviator cunoscut, şi un sportiv foarte talentat; el şi-a pierdut viaţa la câteva luni după ce a mai obţinut un bronz la mondialele de bob (în 1934 – nu s-a putut mai mult, pentru că aurul a fost câştigat de echipajul de Bob 2, România 1, Alexandru Frim-Vasile Dumitrescu), căzând cu avionul la un miting aviatic la Braşov în faţa a peste 10.000 de spectatori.
Papană a fost şi un aviator renumit şi a activat şi ca portar al echipei de fotbal Colţea Bucureşti. A decedat în 1946 în Nevada, SUA. Deşi aparenţele indică o sinucidere, de-a lungul timpului s-a vehiculat şi asasinarea drept cauză a morţii sale.
Fredy Fieraru
Numele de mai sus este foarte familiar celor care cunosc istoria fotbalului. A fost unul dintre cei mai buni jucători ai celebrei echipe Venus Bucureşti între 1933 şi 1944. A jucat de 9 ori în echipa naţională a României, ratând, din cauza unei pneumonii – contactată pe „Conte Verde” – meciurile naţionalei la Turneul Final al CM din Uruguay din 1930. Ce legătură este între Fieraru şi olimpiadele de iarnă? Una directă. A participat la finala de patinaj artistic, proba de perechi (cu Irina Timcic). Fieraru a fost unul dintre marii polisportivi ai României, titlurile de campion obţinute la fotbal cu Venus fiind completate cu titluri de campion la patinaj artistic.
Fieraru nu a fost un nume singular în duplexul, fotbal – sport de iarnă. Managerul naţionalei României la mondialele din 1930 din Uruguay, Costel Rădulescu (un nume monstru sacru al fotbalului interbelic), a participat la Olimpiada din 1936, la probele de Bob 2 şi Bob 4.
Legendă a sportului alb, Ion Ţiriac, în 1964, cu câteva luni înainte de a obţine titlu naţional la tenis de câmp, participa cu naţionala de hochei pe gheaţă la olimpiada de la Innsbruck din Austria.
