Mai multe ziare din Cluj, printre care și Făclia, au preluat apelul făcut de „intelectualii clujeni” (prezentat astfel drept un apel al tuturor intelectualilor din Cluj-Napoca). Aceștia deplângeau retragerea unui bust al poetului și politicianului fascist Octavian Goga din spațiul public în Iași. Aceștia se plâng că Octavian Goga trebuie omagiat nu doar ca scriitor, ci și din valența politică de „luptător pentru Unire”. Scrisoarea de protest a fost semnată de grupul de intelectuali din jurul revistei „Orașul” și filiala clujeană a asociației ASTRA, conform sursei citate.
„În zilele acestea, presa ne-a adus vești deosebit de îngrijorătoare privind soarta culturii noastre, singurul domeniu din viața publică neinfestat încă de marasmul politicianist. E vorba de retragerea statuii lui Octavian Goga din locul de la Iași unde a fost amplasată, cu scopul de a ascunde publicului fața unui mare luptător pentru cauza românilor asupriți din Transilvania, poet care a fost supranumit poetul pătimirii noastre.
Se pare că pătimirea sa de atunci nu a fost de-ajuns, nici zilele de închisoare la Seghedin unde l-a vizitat nenea Iancu, întrucât poziția sa ca om de partid din ultimul guvern dinainte de dictatura regală, a cășunat unui ONG din Arad, numit Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului, să-l încrimineze pe unul dintre cei mai valoroși poeți naționali, socotindu-l nedemn de atenția și dragostea cu care a fost întâmpinat în timpul vieții și în postumitate doar pentru că a făcut parte dintr-un partid de dreapta. Ca atare, a solicitat Consiliului Județean Cluj să-i înlăture numele din titulatura Bibliotecii Județene și să nu permită existența unei străzi cu numele lui Octavian Goga”, se plâng „intelectualii clujeni”, care omit să detalieze activitatea politică a premierului fascist Octavian Goga.
Fascistul Goga nu era legionar, susțin „intelectualii clujeni”
„Intelectualii clujeni” susțin că partidul condus de Octavian Goga nu avea simpatii legionare, ba chiar din contră. Aceștia susțin că Goga a rămas „emblematic” pentru realizarea Marii Uniri, iar imaginea lui ar trebui amintită și chiar elogiată prin demersuri precum păstrarea numelui său în titulatura Bibliotecii Județene din Cluj. Totodată, ei neagă extremismul partidului lui Goga, pe care îl numesc „de dreapta”, în ciuda faptului că sigla partidului includea o svastică.
„Suntem de părere că activitatea politică a lui Octavian Goga să fie lăsată istoricilor și biografilor săi, iar poporului român să nu i se interzică prin mașinațiuni oculte dreptul de a-i cultiva ipostazele de poet național și de corifeu al Marii Uniri, exponent al năzuințelor milioanelor de români. Orice tentativă de eliminare a lui Goga poetul și luptătorul pentru Unire din conștiința publică este un atentat la identitatea națională!
Totodată, apreciem că orice tentativă de aplicare zeloasă și fără discernământ a unui text de lege, corect în fond, este de natură a genera reacții extreme, cu totul opuse celor pe care legiuitorul le-a învederat, care pot altera grav climatul social și politic din țară”, conclud cei 21 de clujeni semnatari ai scrisorii care poate fi citită integral aici.
„Pe Goga nu-l mai poate salva nimeni, că e mort de 88 de ani”
O scrisoare semnată de 70 de persoane contestă textul semnat de cei 21 ce reprezintă „intelectualii clujeni”. Printre semnatarii acestei contraargumentări se numără și Mihai Demetriade, cercetător la CNSAS, politologul Cristian Pîrvulescu sau profesorul Armand Goșu.
„În Declarația de la Cluj, se afirmă că „a pedepsi un astfel de om ni se pare o greșeală impardonabilă, pe care nici ideologii sovietizării nu au comis-o”. În fapt, protestul își propune să salveze construcția memoriei publice a poetului Octavian Goga, materializată prin busturi, denumiri de străzi, instituții publice etc. Altminteri pe Goga nu îl mai poate nimeni pedepsi sau salva, el este decedat de 88 de ani.
Dar, cu rațiune și bun simț, să ne întoarcem la realitatea zilelor noastre. În decembrie 2025 a fost promulgată de președintele țării legea care modifică OUG nr. 31/2002.
Între altele, art. 5 a fost completat și sună astfel: „Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea unor drepturi”. Mai pe înțelesul celor de la Cluj, a promova în spațiul public memoria unor persoane care, într-un moment sau altul al vieții lor, s-au încadrat într-una din situațiile prevăzute la art. 5, reprezintă o faptă penală, deci interzisă.”
Partidul lui Goga cu svastica în logo
Răspunsul reamintește că Goga a fost premierul care a adoptat prima lege a Holocaustului și că a fost apropiat și susținător al nazismului. Printre altele, partidul înființat de Goga și apărat de „intelectualii clujeni” era fascist, xenofob și antisemit, explică semnatarii scrisorii.
„Octavian Goga a înființat alături de A.C. Cuza, în 1935, Partidul Național Creștin rămânând președintele lui până la moarte. Partidul Național Creștin a fost un partid de extremă dreaptă, fascist, xenofob și antisemit. Emblema partidului era tricolorul cu zvastica în mijloc, iar sloganul acestuia a fost „România a românilor”! În campania electorală din 1937 afișele antisemite au constituit suport de campanie electorală. În ianuarie 1938, poetul și-a pus apostila de Prim Ministru pe Decretul-lege nr. 169 privind revizuirea cetățeniei.
A fost prima lege a Holocaustului din România, în urma căreia o treime dintre evreii din România a rămas fără protecția statului.
În mai 1938, pentru a-i marca poziția de lider al PNC, sicriul lui Octavian Goga a fost însoțit de o coroană în formă de zvastică. Tot Octavian Goga a fost personajul pe care a mizat Alfred Rosenberg, ideologul german al național-socialismului, pentru a-l influența pe Carol al II lea să orienteze politica externă spre Germania nazistă.
De asemenea, guvernul Goga a dat ordonanțe privind, între altele: interzicerea ziarelor redactate şi conduse de jurnaliști evrei, excluderea evreilor din administrația publică, eliminarea evreilor de la vânzarea produselor aflate sub monopol de stat, expulzarea rabinilor care nu erau cetățeni români şi interzicerea predării religiei evreiești în școlile de stat etc.
„Grupul de intelectuali din jurul revistei «Orașul» și filiala clujeană a asociației ASTRA”, semnatarii „declarației comune de protest” operează, deliberat, cu confuzii. Ei afirmă, aseptizat și omisiv, că PNC a fost un simplu partid „de dreapta”. În realitate, PNC a fost un partid de extremă dreaptă, structural nazist, xenofob și antisemit. O. Goga a fost un lider pro-nazist. Încercarea de normalizare a identității ideologice a PNC și a liderului acestuia este o acțiune de denaturare a istoriei și un atentat la ordinea democratică. Falsificarea istoriei, astăzi, nu mai este un act inocent.”
Goga se mândrea cu întâlniri cu Hitler și Mussolini
Scrisoarea semnată de cei 70 reamintește mai multe declarații problematice făcute de Octavian Goga. În acestea, premierul fascist își arăta apropierea de gândirea hitleristă, deci nazistă, dar și aprecierea pentru Mussolini, tatăl fascismului.
-
„Germania după război a fost socotită ca un stat bolnav și pe ea au năvălit paraziții, și cu toate că această țară nu avea decât 600.000 jidani, nu mai putea rezista, căci ei țineau în mână, comerțul și finanțele și ceea ce era mai grav, era faptul de a fi pătruns în sufletul german cu scrisul lor.
S-a socotit ca un act de barbarie arderea cărților – produse jidovești – la Berlin. Faptul trebuie socotit ca un simbol al distrugerii produselor cerebrale jidănești.
Noi, acum am dat drumul acestor jidani să năvălească în țara noastră și sunt acum în țară, aproape două milioane, față de 14 milioane de români. Tot ce năzuim noi, tot ce vrem și tot ce creem, ei distrug. Suntem insultați, scuipați, batjocoriți de toți străinii ce vin aci, în Târgoviștea străveche, și-și schimbă numele cu acelea ale marilor noștri Basarabi” (…) „Munca noastră românească, se va desăvârși prin legiferări în sensul vederilor programului partidului Național-Creștin. Atunci când am spus că voim a scoate din țara 500.000 de jidani, am înțeles să ușurez țara noastră. Când vom închide gazetele jidănești, vom avea garanția că nu se va mai difuza otrava jidănească (Congresul organizației național creștine din jud. Dâmbovița, Târgoviște, 6 noiembrie 1937); -
„Sunt două categorii de vrăjmași: streinii, ca tendințe centrifugale nemărturisite, elemente parazitare și partidele politice, care cred că au luat în arendă țara.
S-a spus că suntem hitleriști sau fasciști. Nu-i o rușine dacă am fi, dar nu suntem. Ne-au acuzat că ne-am dus la Nuernberg. Eu am fost la Roma și la Berlin, am vorbit cu Mussolini și cu Fuehrer-ul, mă felicit că am văzut organizarea sentimentului patriotic și regret că nu v-am putut duce pe voi tinerii la Nuernberg să vedeți cum defilează batalioanele de asalt” (O. Goga, București, Clubul central al PNC, 2 octombrie 1935);
- „Noi, generația războiului de acum 20 de ani, am făcut o țară mare și puternică. Dar țara nu e încă dezrobită. E mult putregai care trebuie dat deoparte și străinul, jidanul și-a înfipt ghearele în trupul națiunei și îi suge vlaga. Vrem să despăduchem România, să o facem curată!” (O. Goga, Vaslui, decembrie 1937).
„Nu se cenzurează opera lui Goga, ci validarea omului politic Goga”
În finalul scrisorii, intelectualii amintesc că prevederile legale nu îngrădesc studiul operelor scrise de Goga, ci doar elogierea omului Octavian Goga, premier fascist, care se afișa mândru cu svastica.
„În încheiere, menționăm un aspect banal pentru o societate civică și democrată. Promovarea publică, prin orice mijloace, ca modele salvatoare, valori, idei, principii, reprezentări memoriale din arsenalul iliberalismului, fascismului, legionarismului, antisemitismului, rasismului sau discriminării de orice fel, înseamnă subminarea democrației, bazată pe principiile libertății, demnității și solidarității umane.
Dar nu vă încruntați, dragi clujeni.
Legea nu cenzurează studiul operei literare sau publicistice a lui O. Goga. Validarea, însă, a omului politic Goga, prin monumente de for public, este o acțiune pe care ordinea democratică din România, construită pe memoria celor două totalitarisme, o consideră ilegală și intolerabilă. Democrația are două mari calități care dau speranța în mai bine fiecăruia dintre noi: (1) nimeni nu e mai presus de lege și (2) spiritul critic este substanța spiritului civic.”
