Premierul Luca Niculescu pregătește o vizită la Chișinău. România, chemată să redevină avocatul Moldovei la Bruxelles

Instalarea noului Cabinet Luca Niculescu la București deschide calea pentru reluarea contactelor diplomatice directe cu Republica Moldova. Premierul Luca Niculescu va merge săptămâna viitoare la Chișinău, după ce președinta Maia Sandu și premierul moldovean Vasile Tofan au salutat oficial depășirea crizei politice din România.

Șefii celor două guverne au avut marți seară o primă convorbire telefonică, imediat după votul de învestitură din Parlament. Cu această ocazie, cei doi oficiali au stabilit organizarea unei întâlniri bilaterale în capitala Republicii Moldova.

„Pentru Republica Moldova, România înseamnă un partener de încredere și sprijin constant în parcursul nostru european. Ne leagă limba, istoria și cultura, dar și proiecte care schimbă viața oamenilor, de la grădinițe renovate până la poduri și conexiuni energetice. Vreau să ducem această cooperare mai departe, cu rezultate concrete pe ambele maluri ale Prutului. Avem nevoie de mai multe legături între comunități, de investiții și de o Moldovă tot mai conectată la România și la UE. Avem mult de lucru împreună și un obiectiv care ne unește: să ne regăsim în aceeași familie europeană”, a declarat premierul Vasile Tofan în debutul ședinței de guvern de la Chișinău.

Planurile Guvernului Niculescu pentru dosarul transfrontalier

În discursul de prezentare a programului de guvernare, Luca Niculescu a evidențiat importanța adaptării la noul context regional.

„În contextul schimbărilor geopolitice profunde din ultimele luni, relațiile României cu Republica Moldova intră într-o nouă etapă. E o etapă în care procesul de aderare al Moldovei la UE se accelerează, iar politica României trebuie să se adapteze acestei realități”, a explicat noul șef al executivului.

Strategia noului Cabinet vizează trei direcții principale: nivelul instituțional, domeniul educațional și sectorul energetic. Planul include reorganizarea Departamentului pentru relația cu Republica Moldova, recunoașterea reciprocă a diplomelor și dezvoltarea unor proiecte comune de cercetare. În plus, autoritățile române vor să sprijine accesul Chișinăului la piețele europene de energie electrică și gaze naturale prin rețelele de interconectare, dar și să participe la eventuale privatizări în infrastructura strategică de peste Prut, se arată în analiza publicată pe DW.com.

Poziția diplomatică la Bruxelles și colaborarea economică

Reluarea dialogului vine pe fondul unei perioade în care instabilitatea politică de la București a redus influența României în cadrul forurilor comunitare. În acest interval, Franța și Germania au preluat rolul principal în demersurile diplomatice pentru deschiderea negocierilor de aderare ale Chișinăului la blocul comunitar, în timp ce acțiunile diplomației române au fost adesea formale.

Relațiile economice și de infrastructură au continuat însă fără întrerupere. În iulie 2026, premierul Vasile Tofan a efectuat o vizită la București, unde a discutat proiectele de transport și securitate energetică alături de președintele Nicușor Dan și de fostul prim-ministru Ilie Bolojan. Chișinăul achită energia electrică și gazele naturale la preț de piață, însă stabilitatea de la București poate favoriza investiții reciproce în rețelele comune.

Învestirea noului Cabinet a atras și reacția primarului general al Chișinăului, Ion Ceban, oficial interzis pe teritoriul României și în spațiul Schengen din cauza legăturilor cu Rusia. Acesta a transmis un mesaj public în care a menționat că stabilitatea politică de la București este esențială pentru dezvoltarea economică și pentru proiectele comune de infrastructură.