Premierul Ungureanu continuă campania de dezinformare şi manipulare. La un post tv arondat Puterii, premierul spune că dacă nu se adoptă plafonarea despăgubirilor pentru foştii proprietari, statul va avea de plătit 70 de miliarde lei, 12% din PIB, ceea ce ar destabiliza economia. Lucrurile nu stau deloc aşa.
Argumente penibile şi neadevărate
Premierul Mihai Răzvan Ungureanu a justificat intenţia de a plafona la 15% despăgubirile pentru foştii proprietari şi de a le plăti pe o durată cuprinsă între 10 şi 12 ani, venind cu două aşa-zise argumente. Primul se referă la decizia-pilot a CEDO referitoare la România. „Această hotărâre-pilot generează, trebuie să genereze o lege, care, o dată pentru totdeauna, să limiteze despăgubirile în plafon financiar până la o anumită sumă, despăgubirile urmând apoi să fie oferite gradual, treptat, beneficiarului pe o durată oarecare de timp”, spune Ungureanu. Complet eronat. Am demonstrat într-un articol anterior că recomandările CEDO în ceea ce priveşte plafonarea despăgubirilor nu sunt deloc imperative.
În al doilea rând, premierul leagă adoptarea unei legi prin care să fie plafonate despăgubirile de cele 2.500 de dosare aflate la CEDO şi care, dacă nu ar fi rezolvate în plan intern prin noua lege, vor destabiliza economia României. Iată ce spune Ungureanu: „Sunt 2.500 de dosare la CEDO. Dacă nu le rezolvăm până pe 12 iulie, prin adoptarea unei legi care se referă la proprietate, la restituirea proprietăţii. (…) Aceste 2.500 de dosare în timp de trei luni capătă cale liberă către rezolvarea lor pe seama sentinţei-pilot date de către CEDO. Altfel spus, dând câştig de cauză reclamantului, împotriva statului român. Punerea în aplicare a sentinţelor pe 2.500 de dosatre – a făcut calculul ministrul Drăgoi astăzi (miercuri 18 aprilie – n.a.) – înseamnă 70 de miliarde de lei. Înseamnă 12 procente din PIB, pentru 2.500 de dosare”.
Ungureanu inventează despăgubiri de 7 milioane de euro!
În „traducere”, ce spune premierul Ungureanu: dacă nu se adoptă până pe 12 iulie legea cu despăgubirile plafonate, cele 2.500 de dosare nu vor fi rezolvate pe noua lege, ci vor fi rezolvate la CEDO şi judecătorii vor acorda despăgubiri în valoare de 70 de miliarde de lei. În nici un caz, suntem în faţa unei minciuni cosmice. Oricine are cunoştinţe elementare de aritmetică (dar astăzi avem la dispoziţie şi calculatorul, care nu poate greşi) şi împarte 70 de miliarde de lei la 2.500 ajunge la concluzia că despăgubirile pentru un dosar ar fi de 28 de milioane lei, adică 6,3 milioane de euro la cursul actual. Ceea ce este de-a dreptul imposibil. Ce înseamnă o proprietate în valoare de 6,3 milioane de euro? Nici măcar super-vila lui Adriean Videanu de la Snagov nu valorează atâta şi este imposibil ca toţi cei 2.500 de români care s-au plâns la CEDO să fi fost proprietari pe astfel de imobile.
„Ce a spus prim-ministrul este o glumă sinistră”
Cotidianul.ro a consultat doi avocaţi care au reprezentat foşti proprietari în procese la CEDO. Iată ce am aflat. „Ceea ce a spus prim-ministrul este o glumă sinistră. Oricine consultă sentinţele CEDO, şi mă refer doar la dosare de restituiri de proprietate, poate observa că de regulă judecătorii CEDO când dau decizii favorabile petentului, suma maximă este în jur de 1 milion euro pe dosar. Prin absurd, dacă pentru cele 2.500 de dosare blocate în acest moment la CEDO. Dar suma de 1 milion de euro se acordă mai rar. Estimativ, cei mai mulţi petenţi primesc decizii de 2 sau 3, hai să zicem 400 de mii de euro. Totodată sunt şi decizii sub 100.000 de euro”, ne-a declarat A.C., primul avocat contactat. „Suma de 70 de miliarde de lei reprezintă o ficţiune. Spusă la televizor, ea poate fi crezută de multă lume, pentru că subiectul retrocedărilor este unul care nu este cunoscut, în amănunt publicului larg. Iar problemele legate de CEDO sunt şi mai puţin cunoscute. Dar, atenţie, şi aici suntem în faţa unei mari dezinformări. 70% dintre petenţii care se adresează CEDO nu solicită despăgubiri în bani. Majoritatea plângerilor la CEDO vizează restituiri în natură ale proprietăţilor. Unii dintre petenţi reclamă respingeri nejustificate din partea autorităţilor locale, alţii reclamă probleme complexe generate de Legea 112/2005 şi în sfârşit sunt şi petenţi care consideră un abuz despăgubirea în bani/acţiuni şi cer despăgubire în natură. În concluzie, suma de 70 de miliarde de lei reprezintă o invenţie”, ne-a precizat I.B., al doilea avocat contactat.
Şi datele oficiale îl contrazic pe Ungureanu
Afirmaţiile premierului Ungureanu privind cele 70 de miliarde lei pe care statul român ar urma să le plătească dacă la CEDO vor fi soluţionate cele 2.500 de dosare aflate în „îngheţare” pe rolul acestei instanţe sunt contrazise şi de o serie de date oficiale.
Astfel, la 31 martie 2011 (am ales această dată de referinţă, pentru că este mai aproape de realitate), un număr de peste 9.000 de acţionari persoane fizice deţineau la Fondul Proprietatea acţiuni în valoare de 6,1 miliarde lei. Cum în primele 2 luni după listarea la bursă, s-au tranzacţionat cca 3,5 miliarde de acţiuni, să presupunem că peste 9.000 de foşti proprietari aveau acţiuni în valoare de cca 10 miliarde lei. Asta însemna că peste 9.000 de persoane fizice (foşti proprietari, sau persoane care au cumpărat acţiuni pe piaţa secundară până în 2010 de la foştii proprietari) au obţinut despăgubiri în jurul sumei de 10 miliarde de lei. Deci este de domeniul absurdului ca valoarea despăgubirilor pentru 2.500 de foşti proprietari să ajungă la 70 de miliarde de lei, în timp ce pentru peste 9.000 de proprietari suma a fost de aproape 10 miliarde lei.
Fii primul care comentează
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.