De câtva timp, scriitorul Dumitru Ţepeneag abordează și alte mijloace de exprimare în afara cuvintelor, a scrisului. Astfel, scriitorul și artistul Ţepeneag experimentează de mai mulţi ani un procedeu inedit de creaţie plastică: cu ajutorul imprimantei, artistul scanează “compoziţii – instalaţii” pe care le organizează chiar pe suportul pentru fotocopiere : flori, legume, hârtie de toate tipurile, propriul cap, diverse fragmente de lemn, fier sau plastic sunt elementele pe care artistul le folosește pentru a-și transpune propria viziune. Aceste elemente tridimensionale devin cu ajutorul “instrumentului artistic” – imprimanta, o lucrare artistică bidimensională. Aparatul – copiatorul – codifică mesajul artistului.
Dumitru Tepeneag expune în premieră 40 de lucrări, rod al demersului său artistic inedit. Galeria Institutului Cultural Român de la Paris găzduiește până în 7 mai expoziţia Mes rêves (Visurile mele) – prima expoziţie personală semnată de scriitorul și, acum, artistul Dumitru Ţepeneag.
ICR Paris continuă să onoreze, cu această expoziţie, una dintre vocile cele mai importante ale literaturii române – Dumitru Ţepeneag – scriitor, traducător, jurnalist, editor, un mare autor atât la nivel literar cât și al angajamentelor sale, considerat, ca și Eugène Ionesco, Emile Cioran, Panait Istrati, Virgil Tănase sau Matei Vişniec, un scriitor atipic, cu un itinerariu artistic marcat de exil, francofonie și românitate.
“Îmi plăcea să desenez și să pictez încă de tânăr, fiind în România. În teoria grupului oniric, imaginea se bucura de o importanţă primordială. Cum eu nu mă consideram un pictor, păstram pentru foarte puţin timp lucrările pe care le făceam. Pentru ca arta să fie recunoscută, validată, este necesar ca opera de artă să conţină un element de noutate, dacă nu în privinţa imaginii (ceea ce a devenit aproape imposibil), măcar în ceea ce privește construirea sa, felul în care este realizată.
Acum câţiva ani, am descoperit că imprimanta poate servi și la altceva decât la copierea textelor; ea poate să producă imaginea pe care o construim din elemente diverse: frunze, flori, folie de aluminiu, bucăţi de lemn, fier, plastic etc.
Sunt convins că, folosind procedeul meu, alţii vor reuși să creeze lucrări mai reușite decât ale mele. Există însă șansa ca eu să fi fost primul care a utilizat acest procedeu”, mărturiseşte Dumitru Ţepeneag.
Personalitate marcantă a exilului românesc la Paris, Dumitru Ţepeneag (n. 14 februarie 1937 la București) este fondatorul, alături de Leonid Dimov, al onirismului literar românesc, singurul curent literar care se opunea realismului socialist în anii 60 – 70. În 1975 i se retrage naţionalitatea română; contrâns la exil, se instalează la Paris. În anii 1980, Dumitru Tepeneag începe să scrie direct în franceză, pentru ca după 1989 să se întoarcă la limba maternă, fără a renunţa la limba franceză. După 1990 face naveta între Bucureşti şi Paris. La Paris publică mai multe romane, majoritatea traduse din limba română de Alain Paruit, iar două scrise direct în franceză. În Franţa, este publicat de editurile Flammarion și P.O.L.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.