Senatorul Mihai Fifor, fost preşedinte al Comisiei parlamentare de anchetă privind terenurile de la Nana, este cel mai vehiculat nume cu șanse de a fi nominalizat candidat de prim-ministru din partea PSD.
Fifor nu se grăbește însă să confirme nominalizarea sa din partea PSD, vorbind de „o speculație de presă”.
„Nu ştiu dacă e cazul să mergem atât de departe până la a spune că ştim deja numele primului ministru. Cred că foarte mult a vorbit domnul preşedinte Dragnea de nominalizarea aceasta. E o nominalizare care se va face săptămâna viitoare probabil, probabil în prima rundă de întâlniri cu preşedintele Iohannis, miercuri, şi atunci vom afla cu toţii care este persoana nominalizată”, a declarat Mihai Fifor vineri seara la TVR1, citat de site-ul televiziunii.
„Suntem foarte atenţi pe alte teme în momentul acesta. Suntem în faza în care încercăm să construim noul grup parlamentar al PSD în Senat”, a mai spus parlamentarul.
Video
Mihai Fifor, unul dintre oamenii de încredere ai lui Liviu Dragnea, a fost liderul grupului PSD în Senat în legislatura trecută. Are 46 de ani şi a intrat în Parlament în 2012, ca senator de Dolj.
A terminat în 1994 Facultatea de Litere a Universităţii Craiova și are un master în literatura română. Este de asemenea doctor în antropologie socială. De asemenea, a absolvit Colegiul Național de Apărare.
Biografia lui Mihai Fifor, prezentată de Mihai Fifor:
„M-am născut, într-o familie de profesori, în municipiul Drobeta Turnu Severin, pe 10 mai 1970. Studiile primare, gimnaziale și liceale mi le-am făcut în orașul natal, pentru ca, din 1989 sa devin student al Facultății de Litere a Universității din Craiova. Acesta este momentul în care destinul meu începe să se lege de viața Cetății Băniei. Ca proaspăt student, m-am implicat activ în evenimentele din decembrie 1989, devenind foarte curând unul dintre liderii studenților craioveni. Am terminat facultatea în anul 1994, cu o licență în romană-engleză, iar în 1995 masterul în literatura română în cadrul Universității din Craiova.
În toamna lui 1994, mi s-a oferit șansa extraordinară de a intra în cercetarea științifică academică și, prin concurs, am ocupat postul de cercetător științific în cadrul Institutului de Cercetări Socio-Umane “C.S. Nicolaescu-Plopsor” al Academiei Romane. Sunt ani de muncă intensă în domeniul cercetării, pe o arie complexă legată de minoritățile românești din afara granițelor, cu precădere pe viața romanilor de pe Valea Timocului din Serbia și Bulgaria. Cu această temă mi-am început studiile doctorale, în cadrul Universității din Craiova, obținând în anul 2003 titlul de doctor în științe Magna cum laudae.
În toată această perioadă am participat la mai multe stagii de pregătire în centre academice din întreaga Europă, amintind printre altele Universitatea Central-Europeană de la Budapesta, Universitatea din Amsterdam, Universitatea din Turku-Finlanda, Universitatea din Leeds-Marea Britanie.
De Universitatea din Craiova pot spune că nu m-am despărțit niciodată, încă de la absolvirea acesteia rămânând alături de profesorul universitar dr. Nicolae Panea, actualul decan al Facultății de Litere. Astăzi sunt conferențiar universitar dr. asociat în cadrul aceleiași facultăți, predând discipline de management administrativ cum ar fi Cultura organizațională, Leadership și management, Managementul conflictului organizațional, Minoritățile și problemele lor, Culturi minoritare.
Anul 2001 înseamnă începerea activității în administrația publică locală și, implicit cu Consiliul Județean Dolj. Este anul în care am devenit director al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj. Aici am reușit să formez o echipa de tineri profesioniști, alături de care am dus mai departe proiecte cum ar fi Festivalul “Maria Tănase”, Festivalul “Ioana Radu”, dar și un proiect complex de introducere a conceptului de formare continuă a adulților, într-un parteneriat cu instituții de profil din Danemarca. La Centrul Creației Populare a luat naștere, sub coordonarea mea, arhiva multimedia cuprinzând imagini și înregistrări audio mărturii ale vieții satului românesc ce vor duce peste timp datinile și tradițiile Doljului. Pornind de aici, incepe și colaborarea mea cu televiziuni de prestigiu cum ar fi Discovery, National Geografic sau BBC, împreună cu care am realizat o serie de documentare ce se difuzează și acum pe toate meridianele globului.
Din anul 2004 m-am alăturat echipei Președintelui Ion Prioteasa, devenind unul dintre tinerii pe care acesta îi va forma și pregăti pentru administrația publică de performanță în județul Dolj. Alături de această echipă sunt și astăzi, continuând să învăț de la cel mai performant lider politic din regiune.
În februarie 2005 am preluat ca manager Muzeul Regional al Olteniei, instituție emblematică a culturii craiovene, care tezaurizează peste 300.000 de piese de patrimoniu cultural național. Împreună cu Consiliul Județean Dolj am început aici un amplu program de reabilitare și modernizare, investind pe parcursul a 7 ani de mandate circa 6 milioane de euro din fonduri europene atrase prin Direcția de Afaceri Europene a Consiliului Județean Dolj. Am reușit ca în 7 ani să restauram și să consolidăm Casa Băniei și clădirea secției de istorie-arheologie de la Madona Dudu, să ridicăm de la firul ierbii o clădire nouă pentru depozitele de patrimoniu și laboratorul de restaurare, într-un cuvânt, să readucem Muzeul Olteniei în fruntea instituțiilor muzeale europene.
2007 a fost anul în care am absolvit cursurile de master în managementul afacerilor publice în cadrul Scolii Naționale de Studii Politice și Administrative din București, iar în 2009 am absolvit Colegiul Național de Apărare și Colegiul Național de Afaceri Interne din cadrul Academiei de Poliție.
Am să vorbesc acum puțin despre mandatele mele de secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor. În ianuarie 2009, prin votul de încredere al PSD Dolj, am devenit secretar de stat pe problemele instituțiilor prefectului în MAI. O activitate extrem de complexă și de laborioasă. Am gestionat atunci tot ce ține de prefectură, permise și inmatriculări, pașapoarte, situații de urgentă și Rezervele statului. Au fost zile complicate și îmi aduc aminte și azi de problemele de la Ocnele Mari din Vâlcea, unde am coordonat prăbușirea controlată a plafonului fostei exploatări de sare din câmpul II de sonde, care putea produce o catastrofă cu consecințe dramatice pentru mai multe localități. Tot în mandatul meu am reușit introducerea pașaportului electronic, document de călătorie care este azi cel mai sigur din Europa. Am revenit în MAI ca secretar de stat pe problemele comunităților locale în mai 2012, în guvernarea Victor Ponta, acolo unde îmi desfășor activitatea și în prezent. De pe această poziție m-am luptat împreună cu doamna primar Lia Olguța Vasilescu pentru onorarea promisiunii electorale de scădere a gigacaloriei cu 10% pentru cetățenii Craiovei și am reușit.
Să vorbim puțin și despre omul politic Mihai Fifor. Întotdeauna m-am considerat un om de stânga. Am militat și militez pentru politici sociale performante pentru ca eu cred în rolul fundamental al statului social. Am intrat în politică pentru a mă alătura domnului președinte Ion Prioteasa din a cărui echipă fac și acum parte. O echipă de tineri profesioniști, care cred în principiile social-democrate. În anul 2010 am fost ales președinte al Organizației Municipale PSD Craiova, principala forță politică din Craiova, oameni alături de care am dat bătălii politice importante: recâștigarea Primăriei Craiova și majoritatea în Consiliul local, referendumul, iar acum ne batem pentru câștigarea unui mandat de senator pe colegiul 2 Senat Craiova”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.