Prințul Paul nu e „al României” nici din Malta

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a anunţat, luni, că instanţa din Malta a respins predarea lui Paul-Philippe în România, precizând că, din punctul de vedere al MJ, legislaţia Uniunii Europene în materia mandatului european de arestare „nu este aplicată corespunzător”.

„Hotărârea poate fi atacată în termen de 3 zile. Instanţa de executare – Curtea de Apel Braşov – va face o adresă oficială către Parchetul din Malta, prin care le va solicita să exercite la timp calea de atac, să nu existe erori de procedură, ca în cazul Parchetului din Franţa. Statul român se foloseşte de toate pârghiile legale pentru a aduce toţi fugarii în ţară”, a arătat Alina Gorghiu.

Ministrul reaminteşte că judecătorii de la Curtea de Apel Braşov au sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru a se pronunţa cu privire la câteva întrebări preliminare, şi anume să spună dacă în cazul predării lui Paul al României este respectată legislaţia UE în materia mandatului european de arestare (MEA).

„În jurisprudenţa CJUE s-a consacrat că doar în circumstanţe excepţionale instanţele pot refuza punerea în aplicare a unui mandat european de arestare. Ca exemplu, CEDO a condamnat Belgia după ce a refuzat să execute un mandat european de arestare (Castano contra Belgiei). De asemenea, în virtutea principiului recunoaşterii reciproce, al încrederii reciproce şi al cooperării loiale, Curtea de Apel Braşov solicită CJUE să se pronunţe cu privire la participarea directă a statului emitent al unui MEA în procedura internă desfăşurată în alt stat. Pe scurt: dacă un fugar român este găsit în X stat şi se judecă predarea lui, statul român să poată trimite un reprezentant care să formuleze în mod direct cereri, propuneri de probe, să exercite căi de atac. Să exprime punctul de vedere al statului român. Să explice în faţa instanţei din statul străin orice detaliu de procedură internă sau legat de fugarul respectiv”, precizează Alina Gorghiu.

Potrivit ministrului, primul termen în dosarul de la CJUE este la finalul lunii iunie.

„Din punctul nostru de vedere, legislaţia UE în materia MEA nu este aplicată corespunzător şi o să exprimăm această opinie şi în faţa judecătorilor CJUE, alături de toate argumentele posibile”, afirmă Gorghiu.

În 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat definitiv pe omul de afaceri Remus Truică la şapte ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa, iar Paul al României a primit o pedeapsă de trei ani şi patru luni de închisoare cu executare.