„Prințul reticent” devine rege: Haakon al VIII-lea preia tronul Norvegiei

În Norvegia, rolul regelui rămâne în esență unul constituțional și simbolic, astfel că adevărata provocare pentru Haakon nu va fi să cucerească puterea politică, ci să recâștige încrederea publică.

„Prințul reticent” devine rege: Haakon al VIII-lea preia tronul Norvegiei

În Norvegia, rolul regelui rămâne în esență unul constituțional și simbolic, astfel că adevărata provocare pentru Haakon nu va fi să cucerească puterea politică, ci să recâștige încrederea publică.

Norvegia are, din vineri, un nou monarh. Prințul moștenitor Haakon a urcat pe tron după moartea tatălui său, regele Harald al V-lea, în vârstă de 89 de ani. Noul suveran preia coroana într-un moment dificil pentru familia regală, marcat de scandaluri care o vizează pe soția sa, Mette-Marit, și pe fiul acesteia, Marius Borg Høiby.

 Moartea regelui

Vestea despre moartea regelui Harald al V-lea a venit vineri dimineață.

„Cu profundă tristețe anunțăm că Majestatea Sa, regele Harald, ne-a părăsit astăzi. Regele Harald s-a stins liniștit la Spitalul Național (Rikshospitalet) vineri, 28 august, la ora 6:35″ (07:35 în România), a scris palatul într-un comunicat.

Numele sub care va fi cunoscut oficial, regele Haakon al VIII-lea, îl leagă simbolic de una dintre figurile de referință din istoria modernă a țării, regele Haakon VII.
Printre primele sale obligații se numără depunerea jurământului în fața Constituției și a Parlamentului. Spre deosebire de alte monarhii, Norvegia nu are o ceremonie de încoronare propriu-zisă, dar rămâne posibilă organizarea, la un moment ulterior, a unei ceremonii de consacrare la Trondheim.

Anii de formare

Născut la Oslo, pe 20 iulie 1973, Haakon Magnus este al doilea copil al lui Harald V și al reginei Sonja și singurul lor fiu. Statutul de prinț moștenitor i-a revenit în 1991, odată cu urcarea tatălui pe tron. Traseul său educațional a inclus mai întâi pregătirea militară, finalizată în 1995 prin absolvirea Academiei Navale Regale din Bergen, iar mai apoi studii universitare peste hotare, științe politice la Berkeley, în California, urmate de un program de studii ale dezvoltării la London School of Economics.

Un prinț reticent

Potrivit Reuters, care îl descrie drept un prinț „reticent”, Haakon a încercat în copilărie și adolescență să se țină la distanță de statutul său. El însuși a recunoscut, în biografia sa, că apartenența la familia regală nu i-a fost mereu confortabilă. Statutul său regal ajungea subiect de discuție publică.

Noua prințesă moștenitoare

Relația cu Mette-Marit Tjessem Høiby a adus o schimbare radicală în viața lui Haakon. Căsătoria, oficiată în 2001, a fost precedată de o controversă legată de faptul că Mette-Marit nu provenea dintr-o familie aristocratică și era, în plus, mamă singură. Din căsnicia lor au rezultat doi copii, prințesa Ingrid Alexandra și prințul Sverre Magnus. Ca urmare directă a urcării lui Haakon pe tron, Ingrid Alexandra, care are 22 de ani, primește titlul de prințesă moștenitoare și devine următoarea în linia de succesiune.

Tranziția puterii

De-a lungul ultimelor decenii, Haakon și-a cultivat o imagine publică discretă, apropiată de cetățeni și axată pe teme sociale și internaționale. Pe fondul deteriorării treptate a sănătății lui Harald, tot mai multe responsabilități au trecut în sarcina fiului. Comparativ cu perioada de maximă popularitate a lui Harald, considerat vreme de decenii un simbol al stabilității și unității naționale, imaginea Casei Regale este acum considerabil mai fragilă. Deși se bucură, la rândul lui, de o percepție publică favorabilă, Haakon a început domnia cu un handicap generat de probleme din cadrul familiei.

Potrivit Associated Press, recâștigarea încrederii publice într-o instituție afectată de controversă va fi una dintre prioritățile principale ale noului rege. Reuters notează, la rândul său, că această succesiune survine într-un moment excepțional de dificil pentru monarhia norvegiană.

Scandalul cu Jeffrey Epstein

În 2026, mai multe documente arătau că Mette-Marit a corespondat cu Jeffrey Epstein, condamnat pentru infracțiuni sexuale. Documentele scoase la lumină în Statele Unite arătau și că cei doi s-au întâlnit în perioada 2011-2014, deci inclusiv după ce Epstein fusese condamnat în 2008. Mette-Marit și-a prezentat ulterior scuze publice, susținând că fusese manipulată de Epstein.

Fiul vitreg, condamnat

Un alt dosar tensionat pentru familia regală îl are în atenție pe Marius Borg Høiby, fiul lui Mette-Marit, devenit, după căsătorie, fiul vitreg al lui Haakon. El nu deține titlul regal și nu figurează oficial în linia de succesiune, însă un tribunal din Oslo l-a condamnat, în iunie 2026, la patru ani de închisoare, verdict pronunțat după ce instanța l-a găsit vinovat de 34 de fapte penale, printre care două violuri și episoade de violență domestică, în timp ce pentru alte două acuzații de viol a fost achitat. Høiby a respins acuzațiile principale aduse și a spus că face apel.

Ce fel de rege va fi Haakon

Spre deosebire de tatăl său, care a avut la dispoziție mai bine de trei decenii pentru a deveni un reper solid, Haakon pornește cu un atu notabil, respectiv imaginea personală care este relativ puternică, capabilă să contrabalanseze controversele din familie. El este descris, de altfel, de presa internațională ca un succesor pregătit, discret și conștient de greutatea responsabilității sale.

Misiunea sa nu va fi deloc una ușoară, pentru că el va avea rolul de a păstra un model de monarhie modernă și modestă lăsat de Harald, fără ca scandalurile soției și ale fiului vitreg să îl afecteze.

În Norvegia, rolul regelui rămâne în esență unul constituțional și simbolic, astfel că adevărata provocare pentru Haakon nu va fi să cucerească puterea politică, ci să recâștige încrederea publică.

Citește și: Regele Harald al V‑lea al Norvegiei, cel mai în vârstă șef de stat din Europa, a murit la 89 de ani

 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.